duminică, 28 decembrie 2008

Băsescu a ajuns la Predeal, unde va petrece ultimele zile din an

Preşedintele Traian Băsescu şi soţia sa au ajuns, duminică, în jurul orei 13.00, la Predeal, unde ar putea rămâne până după Revelion, potrivit unor surse
din administraţia locală. Preşedintele urmează să fie cazat la una dintre pensiunile din Predeal. De asemenea, potrivit surselor citate, preşedintele şi
soţia sa ar urma să viziteze şi Braşovul şi Poiana Braşov în ultimele zile ale anului. Preşedintele Traian Băsescu şi-a petrecut sărbătorile de Crăciun
la munte, pe Valea Prahovei, alături de soţie şi de fiica cea mică, în cursul zilei de joi aflându-se pe pârtiile din Predeal, iar seara petrecând-o la
Cabana Schiorilor din Sinaia.

sâmbătă, 27 decembrie 2008

Băsescu: "Guvernul cunoaşte, probabil, acum că fondul de pensii este prăbuşit"

Preşedintele Traian Băsescu a reafirmat, sâmbătă, că fondul de pensii este "prăbuşit" şi că nu are capacitatea de a asigura fonduri pentru angajamente asumate
în Parlament, arătând că acest fapt, pentru susţinerea căruia a fost "taxat" în campania electorală, este cunoscut acum, probabil, de Guvern.
"Nu este niciun secret pentru nimeni, eu am spus în campanie, şi am fost taxat, dar acum probabil ştiţi toţi că fondul de pensii este prăbuşit din punct
de vedere al capacităţii lui de a asigura resursele pentru angajamentele luate în Parlament. Ştiu că veţi face tot ce se poate să asiguraţi măcar o parte
din resursele financiare care să acopere o parte din angajamente", a spus Băsescu miniştrilor.
La începutul lunii decembrie, în aceeaşi zi în care Guvernul a decis să amâne termenul de intrare în vigoare a legii de majorare a pensiilor pentru grupele
I şi a II-a de muncă, şeful statului a declarat că îşi menţine afirmaţia legată de faptul că fondul de pensii nu-şi mai poate achita obligaţiile, precizând
că pentru pensii au fost luate din bugetul de stat în 2008 aproape 400 de milioane de euro, iar în 2009 se vor lua 1,2-1,3 miliarde euro.
El a ţinut să facă unele clarificări în legătură cu declaraţia anterioară, din timpul campaniei electorale, în legătură cu fondul de pensii. "Susţin fără rezerve
ceea ce, de altfel, se va întâmpla, menţinerea pensiilor aşa cum ele se află acum. Dar anul acesta, pentru a se putea plăti pensiile s-au luat din bugetul
de stat
aproape 400 de milioane de euro, iar pentru anul viitor vor fi necesare 1,2-1,3 miliarde de euro pentru a se plăti pensiile la nivelul actual.
Sigur, poate expresia mea în timpul campaniei a fost prea dură, că este prăbuşit fondul de pensii. Repet, aşa este, fondul de pensii nu-şi mai poate achita
obligaţiile şi luăm bani din bugetul de stat, lucru care se va întâmpla şi în continuare", a spus atunci Băsescu.

Băsescu către miniştri: "Ştiu că veţi lua măsuri foarte dure, inclusiv cu amânări de intrare în vigoare a unor legislaţii pe care le-aţi susţinut cu b

Preşedintele Traian Băsescu a cerut membrilor Guvernului să fie solidari în măsurile dure care urmează să fie decise de Executiv şi prin care termene de
aplicare a unor legi susţinute în Parlament vor fi amânate din cauza crizei economice, atenţionându-i că vor avea astfel de suportat critici severe.
"Ştiu bine situaţia financiară dificilă în care vă începeţi activitatea, că multe din angajamentele din programele dumneavoastră politice nu mai pot fi
duse la îndeplinire datorită evoluţiilor foarte rapide în direcţie negativă ale economiei, ca efect al crizei financiare şi, mai ales, al crizei economice
din spaţiul Uniunii Europene. Ştiu că veţi lua măsuri foarte dure, inclusiv cu amânări de intrare în vigoare a unor legislaţii pe care le-aţi susţinut
cu bună-credinţă în Parlament şi pe care eu le-am promulgat având în vedere voinţa exprimată de Parlament. În mod categoric va trebui să suportaţi critici
extrem de severe pe diferenţa dintre abordările din campanie şi realitatea cu bugetul de stat în faţă", a spus Băsescu.
El i-a asigurat pe membrii Cabinetului că nu se va dezice de acţiunile Guvernului, atât timp cât va cunoaşte mecanismele de luare a deciziilor, şi a arătat
că nimeni nu trebuie să gândească că poziţiile sale vor fi exprimate în perspectiva alegerilor prezidenţiale din 2009. "Solidaritatea nu trebuie să fie
numai între preşedinte şi guvern, ci şi între fiecare dintre dumneavoastră. Este nedrept ca doamna ministru al Educaţiei să îşi asume toată dificultatea
legii salarizării în învăţământ sau ca domnul Sârbu de la Muncă să îşi asume toată dificultatea care decurge din lipsa de resurse. Eu am spus în campanie,
şi am fost taxat, că fondul de pensii este prăbuşit din punct de vedere al capacităţii de a asigura resursele pentru angajamentele luate în Parlament.
Din punct de vedere al instituţiei prezidenţiale, vă asigur că atât timp cât voi cunoaşte mecanismul deciziilor, nu mă voi dezice de ele şi nici nu nu
mă voi aşeza pe vârful Omu sau pe Crucea de la Caraiman să spun «Ia uite ce rău face Guvernul ăsta»", le-a transmis Băsescu miniştrilor. El a arătat că
ştie că actualul Guvern trebuie să îndrepte foarte multe lucruri generate de competiţia dintre Executiv şi Parlament începând cu a doua parte a anului
2007 şi până la momentul alegerilor şi i-a asigurat pe miniştri că va fi un partener corect al Cabinetului.

Preşedintele Traian Băsescu a participat aproximativ 20 de minute la şedinţa informală a miniştrilor privind proiectul de buget pentru 2009, precizând că
a fost invitat de premierul Emil Boc, şi a anunţat că în luna ianuarie va participa la o şedinţă de guvern privind probleme de interes naţional, pe care
le cunoaşte mai bine din lunile anterioare. Şeful statului a arătat că reducerea indemnizaţiilor pentru şefii de agenţii guvernamentale, decisă în ultima
şedinţă a Cabinetului, ar trebui corelată într-un mod coerent cu o decizie similară în cazul salariilor persoanelor care ocupă posturi mai mici din aceste
instituţii, dar care primesc salarii mari. El a mai apreciat că formula Guvernului reprezintă cea mai bună soluţie politică a momentului, fiind o îmbinare
între experienţă şi tinereţe, chiar dacă a fost destul de criticat înainte de a se naşte.
Miniştrii au decis, la începutul acestei săptămâni, să se întâlnească, sâmbătă, pentru o discuţie informală privind proiectul de buget pe 2009, urmând ca
subiectul să fie din nou discutat în viitoarea şedinţă de guvern, programată pentru luni, 29 decembrie.

Cabinetul Boc s-a reunit pentru a stabili bugetul de criză

Miniştrii din cabinetul Boc s-au reunit informal, sâmbătă, pentru a pregăti şedinţa Executivului de luni. Pe 29 decembrie, miniştrii vor dezbate, pe larg,
documentul şi vor decide cât la sută din buget îi va reveni fiecărui domeniu în parte. La întrunire, a luat parte şi preşedintele Traian Băsescu, care
a părăsit sala după 20 de minute. Guvernul a anunţat, deja, măsuri de austeritate în ceea ce îi priveşte pe angajaţii din administraţia publică.
Cabinetul Emil Boc susţine creşterile salariale pentru profesori, mărirea pensiilor şi indemnizaţiile de 85% din salariu pentru mamele aflate în concediu
de maternitate. Miniştrii s-au întâlnit, sâmbătă, pentru o discuţie informală privind proiectul de buget pe anul 2009. Subiectul va fi analizat, luni,
în cea de-a doua şedinţă a noului Executiv. Guvenul Tăriceanu a aprobat bugetul pe anul următor în luna octombrie, dar nu a primit avizul Parlamentului.
Cabinetul Boc doreşte să revizuiască proiectul şi să îl adapteze la noile condiţii de criză economică.

Noii demnitari se pregătesc să îşi preia casele de protocol

Locuinţele de protocol îşi schimbă o bună parte din chiriaşi din patru în patru ani. Acum, noii demnitari se pregătesc să preia casele RAAPPS. Preşedintele
Senatului
, preşedintele Camerei Deputaţilor şi primul-ministru beneficiază, conform legii, de câte o locuinţă de protocol ca reşedinţă oficială. Asta înseamnă
Mircea Geoană, Roberta Anastase şi Emil Boc nu vor plăti chirie. Mai pot beneficia de locuinţă de protocol, la cerere, dar cu plata chiriei, vicepreşedinţii
Senatului şi Camerei Deputaţilor, miniştrii, miniştrii secretari de stat, preşedintele Curţii de Conturi, preşedintele Consiliului Legislativ şi Avocatul
Poporului
, pe durata exercitării funcţiei sau a mandatului.
Atribuirea locuinţelor RAAPPS se face numai dacă persoanele respective nu deţin în localitatea în care îşi desfăşoară activitatea o locuinţă similară unei
case de protocol. Pentru un apartament de până la 60 de metri pătraţi chiria este de 2,5 euro/mp. La 3 euro/mp ajunge un apartament care are o suprafaţă
cuprinsă între 60 şi 80 de metri pătraţi. Cei care vor sta într-o locuinţă de 100 de metri pătraţi vor plăti 4 euro, iar demnitarii care vor beneficia
de o vilă de protocol vor plăti doar 10 euro/mp.
Demnitarii care sunt eliberaţi din funcţie trebuie să părăsească locuinţele de protocol şi cele cu destinaţie de reşedinţă oficială în cel mult două luni
de la data demiterii.

Noul ministru al Sănătăţii, în control inopinat în spitale judeţene

Noul ministru al Sănătăţii, Ion Bazac, a vizitat inopinat mai multe spitale judeţene din ţară, secţii de terapie intensivă şi de neonatologie, demnitarul
solicitând totodată autorităţilor un raport privind modul în care este pregătit sistemul de urgenţă să facă faţă situaţiilor de sărbători.
"Am vrut sa verific personal dacă ceea ce am vazut pe hârtie este real şi, împreuna cu subsecretarul de stat pe probleme de urgenţă, Raed Arafat, am controlat
atât unităţile de primiri urgenţe ale mai multor spitale judeţene, cât şi secţiile de terapie intensivă şi cele de neonatologie. Am găsit destule nereguli
care nu ar fi trebuit să apară mai ales că, în aceste zile, nu ne confruntăm cu situaţii speciale. Săptămâna viitoare vom prezenta un raport complet a
situaţiei de pe teren şi a măsurilor pe care le vom lua", a spus ministrul Sănătaţii, Ion Bazac.
Biroul de presă al Ministerului Sănătăţii a informat, vineri, că în prima săptămâna a mandatului său, ministrul Sănătăţii "verifică personal" modul în care
funcţionează unităţile de primiri ale spitalelor judeţene. Ministrul a cerut autorităţilor de sănătate publică din ţară un raport complet a modului în
care este pregătit sistemul de urgenţă să facă faţă în această perioadă.
Ministrul Sănăţatii a declarat la preluarea mandatului său că dezvoltarea sistemului de urgenţă este unul dintre obiectivele pe care noua echipa a ministerului
le are în vedere.

vineri, 26 decembrie 2008

De la Savarsin, mesajul de Anul Nou al Regelui Mihai: România are nevoie de o Constituţie care să dea un rol limpede instituţiilor statului

Regele Mihai I susţine că rostul României, în momentele viitoare de criză economică, va depinde de comportamentul celor care îi reprezintă interesele, iar
ţara noastră are nevoie "să-şi dăltuiască o Constituţie care să dea un rol limpede, neechivoc şi complementar instituţiilor statului".
În mesajul Regelui Mihai I cu ocazia Anului Nou adresat românilor, Majestatea SA arată că dezechilibrele economice vor afecta democraţiile lumii, iar România
nevindecată deplin de anii comunismului, nu poate fi un partener egal şi respectabil fără instituţii solide, viitorul ţării fiind în mâna instituţiilor,
nu a oamenilor care le servesc.
Regele subliniază faptul că ţara noastră a încheiat cel de-al doilea an ca membru al Uniunii Europene.
"Apartenenţa la NATO şi la Uniunea Europeană lucrează în favoarea democraţiei, libertăţii şi stabilităţii. Nu este, însă, de ajuns. Viaţa politică şi alegerile
anului 2008 arată cât de importantă este lucrarea neîntreruptă a societăţii, a oamenilor, pentru a menţine şi a întări instituţiile democraţiei şi libertăţii.
Sunt încredinţat că înţelepciunea şi voinţa românilor vor aduce echilibrul de care ducem lipsă. Vine o vreme de încercări pentru lumea liberă. Dezechilibre
economice vor afecta democraţiile lumii. România, nevindecată deplin de anii comunismului, nu poate fi un partener egal şi respectabil fără instituţii
solide, predictibile şi servite cu loialitate. Viitorul României este în mâna instituţiilor, nu a oamenilor care le servesc", afirmă Regele.
În anul care începe, Majestatea Sa susţine că "va conta fiecare gest românesc, pe arena politică şi economică mondială".
"Etica instituţională nu este opţională. Rostul României, în momentele viitoare de criză economică, va depinde de comportamentul celor care îi reprezintă
interesele. Sistemul instituţional respectabil este cheia stabilităţii ţării. Pentru aceasta, România are nevoie să-şi dăltuiască o Constituţie care să
dea un rol limpede, neechivoc şi complementar instituţiilor statului. Este o chestiune de onoare, de respect pentru tradiţiile noastre. Este singura soluţie
pentru salvarea democraţiei şi a demnităţii noastre. Aşa să ne ajute Dumnezeu!", afirmă Regele Mihai în mesajul către români.

Guvernul ne scutură: salariile vor creşte mai încet! Asta dacă nu cumva vor scădea...

Prognoza de majorare în 2009 a câştigului salarial mediu brut şi a salariului mediu brut, inclusă în programul de guvernare PDL-PSD, a fost revizuită în
scădere, cu un minus de 40 lei şi cu o tendinţă descrescătoare şi pentru intervalul 2010-2012 raportat la cifrele din estimarea iniţială.
Varianta intermediară a programului de guvernare indica pentru anul viitor o creştere a câştigului salarial mediu brut cu 10%, de la 1.700 lei pe lună în
2008 la 1.870 lei pe lună, şi cu peste 60% până în 2012, la un nivel lunar de 2.722 lei.
Textul final al documentului indică însă o creştere a câştigului salarial mediu brut la 1.830 lei pentru 2009 şi la 2.635 lei în 2012.
Programul de guvernare ia în calcul acum un avans treptat al câştigului salarial mediu brut lunar la 2.070 lei în 2010 ( comparativ cu 2.122 lei prognozat
iniţial) şi la 2.340 lei în 2011 (faţă de 2.410 lei).
Modificări similare au fost efectuate şi în ceea ce priveşte estimarea de creştere a salariului mediu brut faţă de varianta iniţială, fiind prognozată o
majorare mai mică a remuneraţiei, de la 1.580 lei la 1.702 lei în 2009 (faţă de 1.740 lei în prima estimare) şi la 2.450 lei în 2012 (faţă de 2.532 lei).
În document se atenţionează că valoarea prognozată a indicatorilor macroeconomici prezintă un grad de relativitate cauzat de incertitudinile existente,
pe fondul crizei financiare şi economice.
Câştigul salarial mediu brut reprezintă totalitatea câştigurilor băneşti pe care un angajat le obţine într-o lună, respectiv salariul brut, prime, bonusuri
şi altele.
Proiect de buget 2009 aprobat de actualul Guvern în luna octombrie indică un nivel al câştigului salarial mediu brut de 1.865 lei, cu circa 10% mai mult
faţă de 2008.
Noua prognoză PDL-PSD nu mai include date privind pensia medie de asigurări sociale de stat şi numărul mediu de salariaţi.

25 decembrie - 19 ani de la executia cuplului dictatorial Nicolae si Elena Ceausescu

Pentru romani, ziua de 25 decembrie nu inseamna doar prima zi de Craciun. Acum exact 19 ani, Revolutia Romana se apropia cu pasi mari de deznodamant. 25
decembrie a ramas in istorie ca ziua in care Nicolae si Elena Ceausescu au fost executati. Dupa un proces sumar, care nu a durat decat 3 ore, Tribunalul
militar extraordinar i-a gasit pe cei doi vinovati de genocid, subminarea puterii de stat si subminarea economiei nationale, cuplul dictatorial fiind executat
in aceeasi zi. 25 decembrie 1989 este si ziua in care Televiziunea Romana transmitea pentru prima data, in direct, slujba de Craciun de la Patriarhia Romana.
Inceputul sfarsitului pentru cuplul dictatorial a fost pe 21 decembrie, cand Revolutia inceputa la Timisoara cuprindea si Bucurestiul. Nu oricum, ci cu
largul concurs al lui Nicolae Ceausescu. Pe fondul protestelor din orase precum Brasov sau Timisoara, dictatorul a organizat o mare adunare populara in
fata fostului Comitet Central al Partidului Comunist Roman, la care erau prezenti aproximativ 100 de mii de oameni.
21 decembrie 1989, inceputul sfarsitului pentru Ceausescu:
Mitingul, organizat tocmai pentru a condamna protestele de la Timisoara, avea sa se intoarca insa impotriva liderului comunist. Huiduielile multimii s-au
transformat intr-un protest deschis, iar dupa incheierea mitingului, in ciuda eforturilor autoritatilor de a calma spiritele, muncitorii de pe marile platforme
industriale au intrerupt lucrul si li s-au alaturat protestatarilor. In plus, manifestatia de la CC al Partidului Comunist era transmisa in direct la televizor.
Chiar daca transmisia a fost intrerupta dupa ce au fost auzite huiduieli la adresa liderului comunist, oamenii care se aflau acasa au inteles ce se intampla
si au iesit pe strazi.
Manifestantii au construit baricade in centrul orasului, rezistand pana spre seara, cand armata a primit ordin sa traga in protestatari. In dimineata de
22 decembrie, asfaltul din centrul Bucurestiului era spalat de sange, iar protestele pareau reprimate. Calmul nu a durat insa decat cateva ore, pentru
ca in acea dimineata, protestele au reizbucnit fara ca nimeni sa le mai poata opri.
La ora 10:00, cand radioul anunta introducerea legii martiale si interzicerea grupurilor mai mari de 5 persoane pe strazi , sute de mii de oamenii s-au
adunat pentru prima data din proprie initiativa in centrul Bucurestiului, dupa ce multimea adunata in ziua precedenta venise la cererea lui Nicolae Ceausescu.
Dictatorul a incercat sa se adreseze multimii de la balconul cladirii Comitetului Central al Partidului Comunist, dar a fost intampinat cu un val de dezaprobare
si furie. Elicoptere imparteau manifeste in care se cerea oamenilor sa nu cada victime ale recentelor "tentative de diversiune", ci sa mearga acasa si
sa se bucure de sarbatoarea de Craciun.
Ministrul Apararii numit in acea dimineata, Victor Atanasie Stanculescu, a fost cel care l-a convins pe Ceausescu sa paraseasca Bucurestiul la bordul unui
elicopter, iar in acelasi timp, a ordonat trupelor militare sa se retraga in unitati. Stanculescu fusese numit in locul lui Vasile Milea, care a murit
in conditii suspecte. Un comunicat de radio si televiziune dat din ordinul lui Ceausescu la ora 11:00 spunea ca Milea a fost gasit vinovat de tradare,
si ca s-a sinucis dupa dezvaluirea tradarii sale
In jurul pranzului, Nicolae si Elena Ceausescu paraseau Capitala la bordul unui elicopter. Din cauza ca armata inchisese spatiul aerian, cei doi au ajuns
doar pana la Targoviste, de unde au incercat sa isi continue drumul cu masina. In aceeasi zi insa, cei doi au fost capturati, iar dupa 3 zile in arest,
pe 25 decembrie, erau judecati si, dupa un proces sumar, condamnati la moarte prin impuscare si executati de un pluton de militari in termen.
Fuga dictatorilor nu a restabilit insa calmul in Bucuresti, unde a continuat sa curga sange. In noaptea de 22 spre 23 decembrie, bucurestenii au ramas pe
strazi ca sa lupte, insa nu se stie nici pana astazi cu cine. Victimele din Capitala, de dupa fuga dictatorului, au fost puse pe seama "teroristilor",
insa identitatea acestora a ramas pana astazi invaluita in mister. Nicio persoana nu a fost oficial acuzata de comiterea unor acte de "terorism" in timpul
Revolutiei din 1989 si nu exista niciun indiciu care sa confirme existenta vreunei retele teroriste care sa fi desfasurat actiuni impotriva populatiei
civile, in decembrie 1989.
Niciunul dintre cei aproximativ 1200 de morti si niciunul dintre miile de raniti sau retinuti nu a putut fi identificat ca terorist strain. Singurele persoane
identificate de anchetatori ca actionand impotriva populatiei au fost angajati ai fostelor forte de represiune din Militie, Armata, Securitate, garzi patriotice
si uneori informatori, toti cetateni romani.
Romania a fost singura tara din fostul bloc sovietic estic care a trecut printr-o Revolutie marcata de violenta, cu pretul a mii de victime si in urma careia
liderii comunisti au fost executati. Toate celelalte tari est-europene trecusera deja la democratie in mod pasnic, in momentul izbucnirii Revolutiei romane.
Video: B&B Helios - film realizat pe strazile Aradului, la 22 decembrie 1989

Cabinetul Boc se va întruni sâmbătă pentru a reface bugetul pe 2009

Cabinetul Boc se va întruni, sâmbătă, într-o şedinţă de Guvern informală pentru a pune la punct noul buget, astfel încât la începutul săptămânii viitoare
să-l poată trimite în Parlament.
Deşi fostul Executiv a întocmit un buget de austeritate, acesta trebuie refăcut cu şi mai multă zgârcenie din cauza crizei financiare care a redus veniturile.
România are nevoie de un alt buget, spune Guvernul Boc. Guvernul Tăriceanu a lăsat moştenire Cabinetului Boc un buget cuminte, fără exagerări, bazat în
special pe investiţii.

Specialiştii noului Guvern spun însă că proiectul Tăriceanu conţine cifre mai optimiste decât permite realitatea. Spre exemplu, creşterea economică de 6%
estimată pentru 2009 trebuie revizuită cu cel puţin 2%.

Prin restrângerea cheltuielilor publice, Cabinetul Boc speră să înregistreze în 2009 un deficit bugetar de doar 1,7%, faţă de minim 2% cât prognoza fostul
ministru de Finanţe.

Şi indicele inflaţiei ar putea suferi modificări. Guvernul Coaliţiei PD-L-PSD prevede şi un salariu mediu brut mai scăzut decât cel anticipat de Tăriceanu.

În privinţa cheltuielilor, Executivul Tăriceanu şi-a propus să aloce 6% din PIB pentru învăţământ, 3,9% pentru sănătate sau 3% pentru agricultură. Şi Guvernul
Boc îşi propune să aloce sume la fel de mari pentru aceste domenii, dar rămâne de văzut dacă vor găsi fondurile necesare.

Ministrul de Finanţe, Gheorghe Pogea trebuie să facă rapid o evaluare a stării bugetului pentru a vedea dacă există bani pentru majorarea salariilor, pensiilor,
alocaţiilor pentru copii sau a indemnizaţiei pentru mame.

După 15 ianuarie, proiectul de buget semnat de Cabinetul Boc ar urma să intre în analiza comisiilor de specialitate, astfel ca, în ultima săptămână din
ianuarie, să fie convocată o sesiune extraordinară pentru votarea bugetului pentru 2009.

joi, 25 decembrie 2008

Intervenţia Primului-ministru Emil Boc la videoconferinţa cu prefecţii

http://www.gov.ro/upload/articles/103773/avid2816.jpg

Bună ziua doamnelor şi domnilor prefecţi, bună ziua tuturor.
Împreună cu domnul ministru Oprea o să avem prima videoconferinţă pe care dorim să o facem pragmatică şi eficientă aşa cum sunt oamenii guvernului, inclusiv
cei din teritoriu care ne reprezintă.
Înainte de toate aş vrea să fac câteva consideraţii legate de modul în care eu şi domnul ministru Oprea vedem relaţia cu prefecturile. Vreau să spun direct
şi simplu, această relaţie se bazează pe textul Constituţiei. Prefectul este reprezentantul guvernului în teritoriu, prefectul este şeful serviciilor publice
deconcentrate ale ministerelor cu reprezentare judeţeană şi a celorlalte structuri cu reprezentare judeţeană. Cu alte cuvinte, este vorba de un parteneriat
direct dintre guvern şi dumneavoastră, în folosul cetăţeanului. La baza activităţii noastre vor sta aceste temeiuri legale, prevăzute expres în textul
Constituţie, la care se adaugă colaborarea, pe de o parte, între instituţia prefectului şi celelalte autorităţi locale, mă refer aici la consilii locale,
consilii judeţene, primari, preşedinţi de consilii judeţene, o colaborare absolut necesară pentru ca problemele comunităţilor locale să fie rezolvate,
şi, evident, nu în ultimul rând, parteneriatul guvernului cu comunităţile locale, cu referire la primari, preşedinţi de consilii judeţene, consilii locale
şi consilii judeţene.
Acum, în privinţa principiilor de la care pornim - două: principiul supremaţiei legii şi principiul responsabilităţii în raport cu cetăţeanul. Aşa cum am
spus-o şi ieri, când domnul ministru Oprea a preluat Ministerul Administraţiei şi Internelor, singurul lucru pe care îl cerem în mod obligatoriu tuturor
este respectarea principiului supremaţiei legii. Acest principiu nu se negociază cu nimeni şi de către nimeni. Acelaşi lucru vi-l solicit şi dumneavoastră
în calitate de reprezentanţi ai guvernului în teritoriu, să faceţi din aplicarea şi respectarea legii regula numărul 1 a guvernării dumneavoastră de la
nivel judeţean.
În al doilea rând, este vorba de principiul responsabilităţii în faţa cetăţenilor. Să nu uităm, nici o secundă că toţi cei care ne aflăm la această masă,
toţi cei care ne vedem în acest moment, suntem plătiţi din bani publici. Aceasta înseamnă că principala noastră responsabilitate este în faţa cetăţeanului,
iar prin îndatoririle de serviciu pe care le avem trebuie să facem posibile serviciile publice de calitate pentru cetăţean.
Şi, în acest context, mă apropii de momentul la zi: suntem într-o perioadă de sărbători şi vreau să am convingerea că îi asigur pe români că pot petrece
în linişte sărbătorile, întrucât autorităţile statului sunt pregătite să îşi facă datoria, iar prin asta mă refer la ceea ce priveşte funcţionarea normală
a serviciilor care au legătură directă cu siguranţa cetăţeanului, cu celelalte servicii care asigură bunul mers a vieţii de zi cu zi. De aceea, vă solicit,
dragi colegi, în virtutea competenţelor pe care le aveţi fiecare, să vă manifestaţi ca atare pentru ca cetăţeanul să fie în siguranţă, iar serviciile de
specialitate să funcţioneze.
Aş atrage în mod special atenţia asupra a trei lucruri pe care le-am văzut din sintezele pe care le-am primit şi de la Ministerul Administraţiei şi Internelor,
şi de la alte structuri ministeriale.
În primul rând, este vorba de faptul că în perioada următoare se anunţă, aşa cum serviciul meteo a pronunţat, câteva probleme legate de zăpadă. Ştiţi ce
aveţi de făcut, sunteţi oameni cu experienţă, colaboraţi cu autorităţile locale - mă refer aici la preşedinţi de consilii judeţene, la primari - pentru
ca situaţia să rămână sub control. Nu va fi nimic ieşit din comun, dar trebuie să fim pregătiţi, pentru că, având în vedere şi perioada de sărbători, oamenii
să nu îşi piardă timpul, răbdarea, să-şi consume energia pe incapacitatea noastră de a rezolva unele probleme strict legate de competenţele noastre.
În al doilea rând, am observat o uşoară creştere a infracţiunilor sau a contravenţiilor sau a aspectelor legate de proprietate şi focuri de artificii. O
uşoară creştere a infracţiunilor contra patrimoniului - am avut o analiză doar pe două zile - şi este specifică întotdeauna în perioada sărbătorilor, în
general, şi a problemelor legate de focurile de artificii. Rog aplicarea fără excepţie şi cu rigoare a legii în tot ceea ce priveşte legislaţia cu privire
la focurile de artificii, pentru ca ele să nu conducă la tragedii, aşa cum din nefericire am avut în ultimii ani.
Şi, de asemenea, colaborarea cu autorităţile locale, în special cu poliţia comunitară, pentru prevenirea acţiunilor infracţionale contra patrimoniului,
care, în general, în această perioadă, au, să spunem, "o predispoziţie" accentuată în raport cu alte perioade.
În rest, alte lucruri din plan guvernamental nu am observat, dar aici revine competenţa expresă a ministrului Administraţiei şi Internelor, care are datele
precise pe componente, pentru ca lucrurile să fie ţinute sub control şi aşa cum am spus, românii să ştie că au autorităţi guvernamentale şi judeţene responsabile,
iar ei pot petrece sărbătorile în linişte. Vă mulţumesc!
/..../
Emil Boc: Sunt întrebări din partea dumneavoastră? Îi avem aici pe reprezentanţii tuturor ministerelor şi, dacă sunt probleme punctuale, vă rog să nu ezitaţi
să le ridicaţi.
Mă bucură faptul că nu sunt probleme, dar sper că nu este un mod triumfalist de a ne prezenta că totul este sub control, când în spate poate avem probleme.
V-aş ruga să abordaţi cu maximă responsabilitate această modalitate de colaborare şi modalitate de a comunica. Nu vreau să particip la întâlniri formale,
opiniile le putem afla dacă ne ascultăm prin telefon. Aş vrea ca în măsura în care sunt probleme să nu ezitaţi să le ridicaţi. Modul de a prezenta triumfalist
că totul este sub control: să de-a Dumnezeu să fie aşa, dar dacă aveţi probleme, să nu ezitaţi să spuneţi, pentru că noi altfel nu avem contact cu realitatea
şi nu ştim ce se întâmplă în ţară.
Ca mod de lucru, în continuare, vă rog să nu ezitaţi să ridicaţi orice problemă, pentru că dacă dumneavoastră n-o ridicaţi, asta nu înseamnă că ea nu există
şi cetăţeanul nu observă. Iar dacă dumneavoastră nu ne-o spuneţi, noi vom afla prin persoane interpuse şi nu este firesc acest lucru. De aceea, vă rog,
atunci când apar probleme să ni le precizaţi prin canalul acesta. Dl. ministru are disponibilitate totală, aţi văzut, inclusiv vă va pune la dispoziţie
telefonul personal pentru ca 24 de ore din 24 de ore să fie sunat. La fel şi Cabinetul Primului-Ministru vă stă la dispoziţie 24 de ore din 24 de ore şi
sunt convins că şi miniştrii de resort, pe celelalte componente, vă stau la dispoziţie.
Revin la cele 2 precizări cu privire la atenţia mare la zăpadă, atenţie la furturile din locuinţe şi din maşini, atenţie la petarde şi materiale explozive
care pun probleme - acestea ne-au rezultat din sintezele pe care le-am avut în ultimele două zile, fiind o uşoară tendinţă de creştere spre aceste probleme
în analizele efectuate.
În rest, să dea Dumnezeu să fie bine, vă urez şi dumneavoastră tuturor să petreceţi în linişte sărbătorile de iarnă şi autoritatea instituţiei Prefecturii
să se regăsească în judeţul pe care îl reprezentaţi din partea Guvernului României iar cetăţeanul să se simtă în siguranţă, pentru că autorităţile statului
îşi fac datoria iar autoritatea statului există în fiecare moment al zilei şi al nopţii, iar cetăţeanul este protejat.

La mulţi ani şi sărbători fericite!

Emitent: Guvernul Romaniei – Biroul de presa

Declaraţia ministrului Administraţiei şi Internelor, Gabriel Oprea la videoconferinţa cu prefecţii

Domnilor prefecti, Stimaţi colegi,

După cum am anunţat deja, mandatul pe care mi l-am asumat ca ministru are trei capitole majore: asigurarea ordinii şi a siguranţei publice, continuarea
descentralizării şi aderarea la spaţiul Schengen în 2011
.
Am dorit să avem această primă întâlnire înaintea sărbătorilor de iarnă, pentru a aborda principalele probleme de actualitate ale autorităţilor administraţiei
publice locale, respectiv asigurarea condiţiilor corespunzătoare pentru desfăşurarea normală a activităţilor în această perioadă.
Ca si dumneavoastră am lucrat în administraţie; am fost prefect al capitalei, apoi ministru delegat pentru administraţie. Mulţi dintre dumneavoastră mă
cunosc şi ştiu că tratez problemele cu seriozitate si nu las lucrurile la voia întâmplării.
Urmează o perioadă de vacanţă şi trebuie să ne asigurăm că nu va fi afectată capacitatea de reacţie instituţională a administraţiei publice. Ţin foarte
mult ca sărbătorile din acest an să se desfăşoare în linişte şi în deplină siguranţă pentru cetăţeni.
Ministerul Administraţiei şi Internelor are responsabilităţi majore în domeniul asigurării ordinii publice şi al managementului situaţiilor de urgenţă,
iar autorităţile administraţiei publice locale trebuie să asigure măsurile necesare funcţionării la parametrii normali a serviciilor publice.
Prognoza pentru perioada sărbătorilor prevede o înrăutăţire a condiţiilor meteorologice. De aceea, vă solicit domnilor prefecţi, în calitatea dumneavoastră
de preşedinţi ai comitetelor judeţene pentru situaţii de urgenţă, să asiguraţi măsurile organizatorice vizând desfăşurarea în condiţii normale a activităţilor
în unităţile administrativ-teritoriale.
În acest sens, cer ca la nivelul comitetelor judeţene pentru situaţii de urgenţă să fie luate următoarele măsuri:
- Actualizarea planurilor operative de intervenţie;
- Monitorizarea situaţiei meteorologice şi a condiţiilor privind circulaţia pe drumurile publice;
- Asigurarea mijloacelor de intervenţie pentru deblocarea drumurilor judeţene şi comunale, a căilor de acces spre obiectivele de importanţă deosebită, acolo
unde este cazul;
- Asigurarea stocurilor de materiale antiderapante şi a stocurilor de combustibili necesare utilajelor de deszăpezire.
- Pregătirea echipamentelor şi a utilajelor de intervenţie în vederea asigurării normale a alimentării cu apă potabilă a localităţilor.
- Asigurarea funcţionării la parametrii optimi a sistemelor publice centralizate de producere, transport şi distribuţie a energiei termice, în vederea alimentării
cu căldură şi apă caldă menajeră a localităţilor, în condiţii normale.
- luarea măsurilor ce se impun la nivelul operatorilor economici furnizori de utilităţi publice (energie electrică, gaze naturale).
La nivelul comandamentelor judeţene se va realiza comunicarea permanentă între autorităţile administraţiei publice locale şi serviciile publice descentralizate
cu autorităţile administraţiei publice centrale.
Şi în această perioadă, trebuie să funcţioneze un sistem fluent de informare şi comunicare pe relaţia Instituţia Prefectului – Minister pentru cunoaşterea
imediată a situaţiei din judeţe şi adoptarea măsurilor operative necesare.
Toate comitetele judeţene şi locale pentru situaţii de urgenţă trebuie să se afle în stare de operativitate, iar mijloacele de prevenire asupra potenţialelor
pericole să fie funcţionale.
Permanent, în judeţ va fi prezent prefectul sau un subprefect, pentru a putea gestiona situaţiile şi a dispune măsurile operative care se impun.
Vă rog să reevaluaţi necesarul de personal în această perioadă, astfel încât să asigurăm permanenţa necesară la Prefectură. Vreau ca uşa prefecturii să
fie deschisă în această perioadă şi solicit ca 24 din 24 decidenţii din această instituţie să poată fi contactaţi.
În continuare, doresc să fac unele referiri speciale în domeniul ordinii şi siguranţei publice.
Chiar în această dimineaţă am avut o şedinţă cu responsabili din Poliţia Română şi am discutat două probleme de interes imediat: pe de-o parte asigurarea
ordinii şi a siguranţei publice, pe de altă parte, asigurarea siguranţei rutiere, inclusiv eliminarea blocajelor din trafic.
Pentru gestionarea situaţiei operative în perioada sărbătorilor de iarnă am emis Ordinul nr. I/826 din 23.12.2008, prin care am stabilit o serie de măsuri
pentru asigurarea capacităţii operaţionale a structurilor ministerului.
Totodată, am aprobat Planul general de măsuri al ministerului pentru menţinerea climatului de ordine şi siguranţă publică pe timpul sezonului şi sărbătorilor
de iarnă 2008-2009.
În această perioadă, pentru prezervarea climatului de ordine şi siguranţă publică vor acţiona 29.000 de poliţişti, 7.000 de jandarmi, 3.600 de poliţişti
de frontieră şi 1.200 de lucrători din structurile pentru situaţii de urgenţă.
Am în vedere dinamizarea măsurilor de siguranţă publică în locurile publice unde se organizează sărbătorirea Revelionului, precum şi în locurile unde se
vor desfăşura manifestări cultural-sportive cu un număr mare de spectatori.
În acest sens, am transmis responsabililor din Poliţia Română că trebuie sporite imediat efectivele de menţinere a ordinii şi siguranţei publice în aceste
zone.
Pentru evitarea unor evenimente nedorite, solicit structurilor de ordine publică asigurarea respectării stricte a legii privind comercializarea obiectelor
artizanale şi de distracţie fabricate sau confecţionate pe bază de amestecuri pirotehnice. Nu vreau ca în acest an să avem noi cazuri de copii mutilaţi
de aceste petarde.
O atenţie specială trebuie acordată locurilor şi zonelor de mare interes public, din localităţi şi staţiuni montane, unde se va înregistra un flux ridicat
de cetăţeni.
În acest sens, se impune participarea, potrivit competenţelor, la verificarea pensiunilor şi a unităţilor de alimentaţie publică destinate turismului rural
şi a celor din staţiunile montane, împreună cu reprezentanţi ai autorităţilor publice locale şi ai serviciilor descentralizate, cu atribuţii în domeniul
turismului şi protecţiei consumatorului.
Şi în această perioadă se vor efectua controale cu privire la respectarea măsurilor de prevenire a incendiilor în discoteci, cinematografe, restaurante,
hoteluri, cu aplicarea măsurilor ce se impun, în cazul constatării unor deficienţe.
Dispozitivului rutier instituit trebuie să aibă un caracter permanent, în special în punctele cu risc ridicat de accidente şi la orele cu trafic intens,
în scopul fluidizării circulaţiei şi prevenirii evenimentelor rutiere.
Pe drumurile naţionale avem nevoie, de asemenea, de efective sporite pentru a limita tentaţia unora de a încălca legea şi pentru a preveni, în acest mod,
accidentele rutiere.
Autorităţile administraţiei publice locale vor informa operativ serviciile de circulaţie rutieră din cadrul Inspectoratelor Judeţene de Poliţie asupra evoluţiei
fenomenelor meteorologice care se produc în zona lor de responsabilitate.
Acolo unde condiţiile o impun, se vor institui restricţii de circulaţie, concomitent cu luarea măsurilor de curăţare şi degajare a drumurilor.
Nu în ultimul rând, este necesară pregătirea rezervelor de intervenţie care, în raport cu situaţiile create, să fie în măsură să acţioneze pentru salvarea
vieţii, bunurilor persoanelor şi protecţiei mediului. Avem în vedere suplimentarea, la nevoie, a numărului poliţiştilor şi jandarmilor în judeţele cu potenţial
turistic. De altfel, am transmis responsabililor din Poliţia Română că trebuie sporite imediat efectivele de menţinere a ordinii şi siguranţei publice.
În aceasta perioadă, un număr mare de cetăţeni români care lucrează în străinătate se întorc în ţară pentru a-şi petrecere sărbătorile de iarnă alături
de familie. De asemenea, mulţi români se deplasează în afara ţării, pentru a-şi petrece Crăciunul şi Revelionul în străinătate. Cei 3600 de poliţişti de
frontieră planificaţi pentru supravegherea şi controlul frontierei trebuie să asigure o fluidizare a traficului la capacitate maximă, folosindu-se toate
benzile destinate pentre intrarea şi ieşirea din ţară.
Totodată, se va asigura cooperarea permanentă cu prefecturile, consiliile judeţene şi primăriile pentru soluţionarea operativă a problemelor specifice.
Acestea sunt, pe scurt, măsurile imediate pe care trebuie să le avem în vedere.
Desigur, atribuţiile ce revin autorităţilor judeţene şi locale le cunoaşteţi foarte bine şi ele trebuie îndeplinite.
Apreciez că este important să existe o bună colaborare, atât la nivel local, între forţele de care se dispune, dar şi între judeţele învecinate, pentru
a face faţă mai bine fenomenelor meteorologice de amploare.
Va fi mult de muncă, dar sunt convins că o bună colaborare la nivelul ministerului şi, bineînţeles, o bună colaborare la nivelul Guvernului sunt principalele
atuuri pe care le vom avea în perioada următoare.
Domnilor prefecţi, domnilor subprefecţi, sunt convins că împreună vom reuşi să gestionăm corespunzător situaţia şi să asigurăm cetăţenilor condiţiile normale
de petrecere a sărbătorilor de iarnă.
În acest context, vă urez dumneavoastră şi familiilor, precum şi celor apropiaţi un sincer La mulţi ani !

Emitent: Guvernul Romaniei – Biroul de presa

Lista membrilor Guvernului

GUVERNUL ROMANIEI

Prim ministru - domnul Emil Boc

Viceprim-ministru - domnul Dan Nica

Ministrul Finanţelor Publice - domnul Gheorghe Pogea

Ministrul Administraţiei şi Internelor - domnul Gabriel Oprea

Ministrul Transporturilor şi Infrastructurii - domnul Radu Berceanu

Ministrul Afacerilor Externe - domnul Cristian Diaconescu

Ministrul Economiei - domnul Adriean Videanu

Ministrul Educaţiei, Cercetării şi Inovării - doamna Ecaterina Andronescu

Ministrul Dezvoltării Regionale şi Locuinţei - domnul Vasile Blaga

Ministrul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale - domnul Marian Sârbu

Ministrul Apărării Naţionale - domnul Mihai Stănişoară

Ministrul Justiţiei Şi Libertăţilor Cetăţeneşti - domnul Cătălin Predoiu

Ministrul Agriculturii, Pădurilor Şi Dezvoltării Rurale - domnul Ilie Sârbu

Ministrul Turismului - doamna Elena Udrea

Ministrul Sănătăţii Publice - domnul Ion Bazac

Ministrul Culturii, Cultelor şi Patrimoniului Naţional - domnul Theodor Paleologu

Ministrul Mediului - domnul Nicolae Nemirschi

Ministrul Tineretului şi Sportului - doamna Monica Iacob Ridzi

Ministrul IMM-urilor, Comerţului şi Mediului de Afaceri - domnul Constantin Niţă

Ministrul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale - domnul Gabriel Sandu

Ministrul pentru Relaţia cu Parlamentul - domnul Victor Ponta

miercuri, 24 decembrie 2008

Depunere a jurământului de învestitură în funcţie a membrilor Guvernului României

Luni, 22 decembrie a.c., a avut loc, la Palatul Cotroceni, ceremonia de depunere a jurământului de învestitură în funcţie a membrilor Guvernului României.

Au depus jurământul de învestitură, la Palatul Cotroceni, următorii membri ai Guvernului:
domnul Emil Boc, în funcţia de prim-ministru, domnul Dan Nica,
în funcţia de viceprim-ministru, domnul Gheorghe Pogea în funcţia de ministru al finanţelor publice, domnul Gabriel Oprea în funcţia de ministru al administraţiei
şi internelor, domnul Radu Mircea Berceanu, în funcţia de ministru al transporturilor şi infrastructurii, domnul Cristian Diaconescu, în funcţia de ministru
al afacerilor externe, domnul Adriean Videanu în funcţia de ministru al economiei, doamna Ecaterina Andronescu, în funcţia de ministru al educaţiei, cercetării
şi inovării, domnul Vasile Blaga în funcţia de ministru al dezvoltării regionale şi locuinţei, domnul Marian Sârbu în funcţia de ministru al muncii, familiei
şi protecţiei sociale, domnul Mihai Stanişoară în funcţia de ministru al apărării naţionale, domnul Cătălin Marian Predoiu în funcţia de ministru al justiţiei
şi libertăţilor cetăţeneşti, domnul Ilie Sârbu în funcţia de ministru al agriculturiidepunere a jurământului de învestitură în funcţie a membrilor Guvernului României, pădurilor şi dezvoltării rurale,

Marian Sârbu: Salariul minim creşte la 600 lei în ianuarie şi ar putea depăşi 870 lei în 2010

Salariul minim va fi majorat la 600 de lei din 1 ianuarie 2009 . Mai mult noul ministru al Muncii, Marian Sârbu, declara că peste un an, guvernul ar putea hotărî o creştere
cu peste 20% faţă de nivelul stabilit de fostul guvern cu sindicatele, de 730 lei. Singura condiţie este ca România să treacă cu bine peste criza economică.
Astfel, Marian Sârbu este de părere că din ianuarie 2010, salariul minim pe economie ar putea ajunge la 870 de lei.Conforma angajamentelor fostului Guvern,
asumate în iulie, în ianuarie 2010, salariul ar trebui să ajungă la 730 de lei.Oricum, reprezentanţii formaţiunilor majoritare susţin o creştere a salariului
minim la 800 de lei şi plafonarea bazei de calcul la contribuţiile sociale la 6.000 de lei, ceea ce ar aduce încă 1,5 miliarde euro la bugetul de stat.

Declaraţia ministrului desemnat, Marian Sârbu, vine după ce reprezentanţii PD-L şi PSD au decis eliminarea din programul final de guvernare pentru 2009-2012
a paragrafelor ce dispuneau asigurarea unui salariu minim brut de 500 de euro la intrarea României în zona euro şi majorarea salariului mediu brut nominal
pe economie în urmatorii patru ani cu aproximativ 60%, scrie Newsin.Dacă iniţial noii guvernanţi îşi propuseseră ca sariului mediu brut nominal pe economie
să crească până în 2012 cu aproximativ 60%, în programul final, avansul este stabilit la 55%.În prezent, salariul minim pe economie este de 540 lei (137
euro), şi ar urma să crească în luna ianuarie la 600 lei (152 euro), potrivit unui act normativ adoptat de guvernul Tăriceanu în luna septembrie.

Guvernul îşi propune atingerea ţintei de 45% din salariul mediu brut pentru punctul de pensie

Premierul desemnat, Emil Boc, a precizat, luni, în faţa plenului Parlamentului, că Guvernul pe care îl va coordona îşi propune atingerea unei ţinte de 45%
din salariul mediu brut pe economie
a punctului de pensie, în condiţiile sustenabilităţii sistemului public de pensii.Boc a adăugat că Executivul îşi propune,
totodată, şi asigurarea unei pensii sociale minime garantate care să completeze pensia până la 350 de lei lunar pentru toţi pensionarii cu cuantumul pensiei
sub această sumă, finanţată din bugetul de stat.El a precizat că, în acest sens, se vor respecta două principii: al contributivităţii şi al solidarităţii.Boc
a spus că Executivul va încerca să mărească pensiile ţinând cont de resursele financiare existente în bugetele de stat şi de asigurări sociale."Cred că
este normal ca atunci când vorbim de o creştere a pensiilor cu 20% sau 30% sau 10%, trebuie să ne uităm să vedem cât ne permite bugetul asigurărilor sociale
pentru a mări pensile, pentru că aceşti bani rezultă din contrubuţiile noastre pentru sistemul de pensii", a adăugat Boc.El a spus că nu i se pare firesc
să se aplice acelaşi cuantum de creştere şi unei persoane care are 5.000 de lei pensie pe lună şi uneia care are 100 de lei pensie pe lună."Aici trebuie
să realizăm o solidaritate a noastră: ceea ce va putea permite sistemul asigurărilor sociale, vom da în mod unitar tuturor, ce nu, însă, vom lua de la
bugetul de stat din impozite şi taxe, şi va trebui să dăm potrivit principiului solidaritărţii - celui cu pensie mai mică un cuantum mai mare", a adăugat
Boc.

luni, 22 decembrie 2008

"Nasul" si Presedintele

Cunoscutul realizator al emisiunii "Nasul" de la B1 TV, Radu Moraru, a lansat, ieri seara, intr-o editie speciala, transmisa in direct de la Teatrul National,
volumul "Traian Basescu pe Calea Victoriei".
Bineinteles, in prezenta partenerului de dialog al Nasului, presedintele Romaniei, in mai multe momente importante ale carierei sale politice: de la alegerile
pentru Primaria Capitalei pana la Referendumul de suspendare si alegerile de anul acesta, 10 emisiuni de rasunet transcrise si publicate acum de Radu Moraru.
Banii obtinuti din vanzarea cartii, publicata la Editura Sophia-Press, vor fi donati de Fundatia "Nasul si Prietenii" in beneficiul unor copii saraci sub
forma de burse acordate pana la absolvirea liceului. Volumul poarta drept motto un citat din Basescu: "Daca as fi fost comandant pe Titanic, nu se scufunda!".

Geografie - Romania

Geografie:
România este aşezată în SE Europei Centrale, la N de Peninsula Balcanică. Limite: Ucraina (N şi E), Republica Moldova, M. Neagră (E), Bulgaria (S), Serbia (SV), Ungaria (V). Geografie fizică: România are un relief variat: câmpii 36% din teritoriu, dealuri şi podişuri 33% şi munţii 31%. Câmpiile se desfăşoară de-a lungul Dunării: Câmpia Română, Câmpia Dunării de Jos (alt. max. 300 m), şi de-a lungul graniţei de V, Câmpia de Vest (alt. max. 170 m). Dealurile sunt prezente atât în interiorul arcului carpatic: depresiunea colinară a Transilvaniei, cât şi în exteriorul lui: Podişul Moldovei (în E), Podişul Dobrogei (SE), podişul Getic, în S şi SV, şi colinele din V. Carpaţii româneşti, au forma unui arc în mijlocul ţării, pornind din N teritoriului, curbându-se în zona din N Buzăului, pentru a se închide arcul în V, cu masivul Bihor. Se disting: Carpaţii Orientali ce se întind de la graniţa nordică până în Valea prahovei, desfăşuraţi pe trei şiruri longitudinale, diverse ca origine şi cu altitudini moderate; în E rocă sedimentară, în centru rocă cristalină: Munţii Rodnei; vf. Pietrosul Rodnei (alt. max. 2.305); în V, rocă vulcanică (vulcani stinşi): Călimani cu vf. Pietrosul (alt. max. 2.102 m) şi Gurghiului; Carpaţii Orientali au mai multe depresiuni; mai importante: Maramureş, depresiunea Braşov. Carpaţii Meridionali se întind între valea Prahovei, valea Cernei şi a Timişului, mult mai masivi şi mai înalţi: Munţii Făgăraş cu vf. Moldoveanu (alt. 2.544 m). Aici există lacuri glaciare. Ei sunt străbătuţi de defileurile Oltului şi Jiului (râuri ce se varsă în Dunăre); depresiunea Petroşani. Carpaţii Occidentali se întind între Defileul Dunării de la Porţile de Fier, cel mai lung din Europa (144 km), în S până la Someş, în N. Ei cuprind: Munţii Banatului, Munţii Poiana Ruscă şi Munţii Apuseni. Sunt mai scunzi şi închid multe depresiuni: Almăjului, pe Nera, Ţara Moţilor, pe Arieş, Zarandului, pe Crişul Alb. În Munţii Apuseni sunt fenomene carstice (Peştera Scărişoara), monumente ale naturii. O zonă specifică în România: Delta Dunării (4.340 km2 în România) care din 1990 este declarată rezervaţie a biosferei. În SE, litoralul Mării Negre, teren cu puţină vegetaţie. Majoritatea apelor fac parte din bazinul Dunării (1.075 km pe teritoriul României): Someşul, Mureşul, Crişurile, afluenţi ai Tisei (care la rândul său se varsă în Dunăre), Jiul, Oltul, Argeşul, Ialomiţa, Siretul, Prutul. Există peste 3.000 de lacuri. În Câmpia Română o serie dintre ele au fost desecate în anii socialismului aducând prejudicii ecosistemului şi fiind cauza unor inundaţii ale Dunării.

Romania

Denumirea oficială: România
Capitala: Bucureşti (2 mil. loc.)
Limba oficială: româna
Suprafaţa: 237.500 km2
Locuitori: 22,77 mil. (96 loc./km2)
Religia: ortodoxism 87%; catolicism 5%; protestantism, greco-catolicism
Moneda: leul ¬
Forma de guvernământ: republică
Ziua naţională: 1 decembrie

Toţi miniştrii cabinetului Boc au fost avizaţi favorabil de comisiile de specialitate ale Parlamentului

Toţi miniştrii cabinetului Boc au fost avizaţi favorabil de comisiile de specialitate ale Parlamentului. Comisiile economice reunite au avizat, nominalizarea
lui Dan Nica (PSD) pentru funcţia de vicepremier, cu 28 de voturi pentru, un vot împotrivă şi 3 abţineri. Nominalizarea sa fusese anterior validată şi
de Comisiile reunite de politică externă cu 19 voturi pentru, 5 împotrivă şi o abţinere.

Radu Berceanu (PD-L), nominalizat pentru funcţia de ministru al Infrastructurii şi Transporturilor a fost validat de comisiile de specialitate din cele
două Camere cu 31 de voturi pentru, 8 impotrivă şi o abţinere. În timpul audierilor, Radu Berceanu şi-a exprimat intenţia de a reorganiza Compania Naţională
de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România, în primele luni de mandat. În programul de guvernare pe 2009 - 2012, prezentat în faţa Comisiilor reunite,
au fost prevăzute construcţia a 836 de kilometri de autostradă, reabilitarea a 5.000 de kilometri de drumuri naţionale, deschiderea primilor 54 de kilometri
din Autostrada Transilvania, constituirea Companiei Naţionale Aeroportuare Bucureşti şi Companiei Naţionale Aeroportuare Banat.

Şi ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, a primit avizul Comisiei juridice şi pentru drepturilor omului şi minorităţi a Parlamentului. El a prezentat priorităţile
ministerului pentru perioada următoare: reorganizarea instituţiei, adaptarea celor patru coduri şi ridicarea monitorizării UE. El a amintit că lupta anticorupţie
este un element vital în problema ridicării monitorizării României. Întrebat dacă îşi va păstra apartenenţa la principiile liberale, Predoiu a arătat că
aceasta a fost o frază din discursul său de "independent" de la învestitură, dar a subliniat că are o orientare liberală pe care o păstrează şi astăzi
şi pe care nu poate să o schimbe "indiferent ce s-ar întâmpla mâine".

Comisiile reunite de Politică Externă au avizat nominalizarea lui Cristian Diaconescu ca ministru de Externe cu 22 de voturi pentru, 3 abţineri şi niciun
vot împotrivă. Noul ministru s-a declarat preocupat de situaţia comunităţii româneşti de pe Valea Timocului. "În acest moment, dincolo de confuzia etimologică
ce se întreţine acolo premeditat între etnicii români şi aromâni dincolo de care Serbia şi-a păstrat nişte reflexe din cauza carora a avut a suferit atat
de mult", a spus Diaconescu. El consideră că este "inadmisibil" faptul că Serbia permite comiterea unor acte de vandalism la adresa comunităţii româneşti
de acolo.

Nominalizarea lui Nicolae Nemirschi (PSD) pentru funcţia de ministru al Mediului, a fost validată, fiind înregistrate doar cinci voturi împotrivă şi nicio
abţinere. Gabriel Oprea, nominalizat pentru funcţia de ministru al Administraţiei şi Internelor, a fost avizat de Comisiile reunite de Apărare şi Administraţie
cu 47 de voturi pentru, 11 împotrivă şi nicio abţinere.

Politicieni cu dosar penal s-au instalat în Parlament, unii chiar în funcţii importante

Politicieni vizaţi de procurori s-au instalat fără probleme în funcţii cheie din Parlament, iar alţi noi parlamentari sunt susţinuţi de persoane cercetate
penal din partidele de la putere, în tot acest timp ministrului Cătălin Predoiu revenindu-i greaua misiune de a suspenda monitorizarea justiţiei.

Astfel, alegerile uninominale pentru Parlamentul României din 2008 au propulsat în fotoliile de demnitari persoane urmărite penal sau chiar trimise în judecată.
Dacă în Guvern nu avem oficial persoane cercetate penal, cele vizate de anchetele DNA de află fără probleme în Parlament.

De la Partidul Conservator, Daniela Popa, liderul formaţiunii, a fost aleasă deputat de Bucureşti. După ce colegul său de partid Dan Voiculescu a fost trimis
în judecată în dosarul provatizării frauduloase a Institutului de Cercetări Alimentare, procurorii au arătat, în rechizitoriu, că Popa ar fi dat declaraţii
mincinoase în anchetă şi au decis să o cerceteze penal pentru falsificarea unui înscris sub semnătură privată. În noua legislatură, Daniela Popa a fost
aleasă vicepreşedinte al Biroului Permanent al Camerei Deputaţilor.

Colegul său de partid, Dan Voiculescu, a fost trimis în judecată la data de 4 decembrie 2008, fiind acuzat de prejudicierea Institutului de Cercetări Alimentare
cu suma de 7,8 milioane de euro. Voiculescu mai are un dosar penal la DNA, "Loteria 2", fiind cercetat pentru spălare de bani. De asemenea, el se luptă
în justiţie cu CNSAS, care i-a dat verdict de poliţie politică. După alegerile din 30 noiembrie 2008, Voiculescu a obţinut funcţia de vicepreşedinte al
Senatului.

La capitolul PD-L, există cel puţin doi reprezentanţi în Parlament ai partidului care sunt anchetaţi de procurori. Cristian Boureanu, ales deputat PD-L
de Argeş este cercetat de procurorii anticorupţie, fiind acuzat de abuz în serviciu, după ce ar fi semnat un contract ce privea „Loteria Naţională”.

Generalul (r) Eugen Bădălan a candidat din partea PD-L la Camera Deputaţilor într-un colegiu din Brăila. A fost ales deputat în ciuda faptului că a fost
trimis în judecată de procurorii anticorupţie, încă de acum un an, pentru un prejudiciu de 1,2 milioane de euro adus unei unităţi militare.

Primarul Aradului, Gheorghe Falcă, finul de cununie al preşedintelui Băsescu şi trimis în judecată pentru fapte de corupţie, a reuşit performanţa de a trimite
în Parlament nu mai puţin de cinci deputaţi şi doi senatori pentru PD-L din partea judeţului. Procesul său este suspendat în acest moment, fiind trimis
la Curtea Constituţională.

Nici PSD nu stă prea prost la persoane din ţară care au probleme cu justiţia, dar care au reuşit să îşi impună oameni în Parlament. Astfel, dacă la Constanţa
primarul Radu Mazăre şi preşedintele Consiliului Judeţean Nicuşor Constantinescu nu au candidat pentru un post în Parlament, ei par să-şi fi asigurat susţinerea
politică prin cinci deputaţi şi doi senatori. Un senator este chiar fratele primarului, Alexandru Mazăre. Primarul Constanţei a fost trimis în judecată
alături de Nicuşor Constantinescu pentru vânzarea ilegală a unor întinse suprafeţe de terenuri din judeţ, prejudiciul calculat de procurori fiind stabilit
la 114 milioane de euro. Constantinescu mai are un proces pe rol, fiind trimis în judecată la data de 18 decembrie 2008 pentru abuz în serviciu.

Deputat pe listele PSD a fost ales şi Ion Dumitru, fost director al Romsilva. Dumitru a fost trimis de două ori în judecată, acuzat fiind de procurorii
anticorupţie de abuz în serviciu şi licitaţii trucate. Chiar dacă are două procese, Dumitru a fost ales din nou deputat de Dâmboviţa.

Deputat a fost ales şi Mugurel Surupăceanu, fost prefect PSD de Gorj, dar şi protagonistul în două dosare penale, unde are calitatea de învinuit. Surupăceanu
s-a „specializat” în cumpărarea de tancuri uzate pe post de utilaje miniere sau forestiere pe care, ulterior, le vindea unor firme de stat cu adaosuri
astronomice.

Fostul premier Adrian Năstase a fost ales din nou în Parlamentul României, în ciuda celor patru dosare penale în care a fost cercetat pentru fapte de corupţie.
În două dintre ele, (Zambaccian I şi Mătuşa Tamara) Năstase a fost şi judecat, dar nu până la capăt, deoarece o decizie a Curţii Constituţionale arată
că pentru a începe urmărirea penală împotriva unui fost sau actual ministru care este şi parlamentar trebuie aviz din partea Camerei din care face parte.
Ulterior, votul colegilor din Camera Deputaţilor l-a scăpat pe fostul premier de o soluţie în instanţă. DNA mai are în lucru un dosar privind colectarea
de fonduri pentru campania electorală din 2004, faptele fiind săvârşite în calitate de şef de partid. În noul legislativ, fostul prim-ministru a obţinut,
în urma negocierilor, funcţia de vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.

Deputatul PSD de Suceava Ioan Stan şi senatorul Gavril Mârza fac echipă, fiind colegi de dosar penal. Cei doi au fost trimişi în judecată, încă din decembrie
2006, pentru că au colectat bani prin intermediul unei fundaţii, bani folosiţi pentru campania electorală a PSD.

Şerban Mihăilescu a fost ales senator într-un colegiu din Teleorman, în ciuda dosarului penal în care a fost acuzat de corupţie, după ce ar fi primit mită
11 arme de vînătoare de la un consilier personal. Fost ministru în guvernul Năstase, Mihăilescu s-a folosit de acelaşi tertip prin care a scăpat de judecată
şi fostul său şef pe linie de partid. Motivînd că procurorii nu au cerut avizul Senatului pentru începerea urmăririi penale în cazul său, dosarul lui Mihăilescu
s-a întors la DNA.

Fostul membru al Cabinetului Năstase, Miron Mitrea a candidat pentru un post de senator în Vrancea, fieful baronului local Marian Oprişan. Mitrea are un
dosar la DNA, acuzat fiind de luare de mită în legătură cu renovarea unei case aparţând mamei sale. De altfel, anchetatorii i-au pus sechestru pe casă,
în vederea recuperării unui prejudiciu de 7 miliarde lei vechi. Potrivit unor surse judiciare, dosarul său este aproape de a fi trimis în instanţă.
(Newsin)

Ion Iliescu a fost atacat şi azi dimineaţă. Cu ouă!

Fostul şef al statului, Ion Iliescu, a fost agresat, din nou, luni dimineaţă, la manifestările dedicate eroilor Revoluţiei din decembrie 1989.
Potrivit primelor informaţii, dezminţite ulterior, Ion Iliescu ar fi fost trântit la pământ în momentul în care a ajuns în Piaţa Revoluţiei, de către un
om din mulţime, care a fost, apoi, preluat de jandarmerie.
Fostul preşedinte a fost atacat cu ouă de către un bătrân în vârstă de aproximativ 78 de ani. Agresorul susţine că este un fost deţinut politic care a stat
închis 17 ani la Aiud şi îl acuză pe fostul preşedinte de moartea copiilor săi în Revoluţia din 1989.
Purtătorul de cuvânt al SPP a precizat că fostul şef al statului a fost şi agresat verbal.
În urma incidentului, bătrânul agresor a fost dus la Secţia 1 de Poliţie, unde a fost amendat cu două milioane de lei vechi pentru tulburarea liniştii publice.
Ion Iliescu a refuzat să comenteze incidentul, afirmând doar că "oameni dezaxaţi sunt peste tot. (...) Trebuie ignoraţi".
Într-o intervenţie telefonică la Antena 3, Ion Iliescu a dat câteva lămuriri cu privire la incidentul de luni dimineaţă. Potrivit acestuia, nu a existat
niciun fel de contact între agresor şi domnia sa.
Ion Iliescu a fost atacat cu monede duminică dimineaţă, la manifestările în memoria victimelor din 21-22 decembrie 1989. Incidentele au avut loc la Cimitirul
Eroilor Revoluţiei din Capitală, în timpul manifestărilor dedicate celor care şi-au pierdut viaţa în decembrie 1989.
Ion Iliescu a avut nevoie de protecţia angajaţilor de la SPP pentru a scăpa de furia revoluţionarilor.
http://www.youtube.com/watch?v=06a9MImc97s

duminică, 21 decembrie 2008

LISTA NOILOR NOSTRI PARLAMENTARI

Lista alesilor
ALBA
Camera Deputatilor
Colegiul 1:
Calin Potor PD-L
Colegiul 2:
Clement Negrut PD-L
Colegiul 3:
Teodor Atanasiu PNL
Colegiul 4:
Radu Eugeniu Coclici PSD
Colegiul 5:
Corneliu Olar PD-L
Senat
Colegiul 1:
Alexandru Peres PD-L
Colegiul 2:
Nicolae Dobra PD-L
ARAD

Camera Deputatilor
Colegiul 1:
Lucian Rivis Tipei PD-L
Colegiul 2:
Claudia Boghicevici PD-L
Colegiul 3:
Adrian Nitu PD-L
Colegiul 4:
Mihaita Calimente PNL
Colegiul 5:
Florin Ciprian Luca PSD-PC
Colegiul 6:
Marius Sorin Gondor PD-L
Colegiul 7:
Iustin Cionca-Arghir PD-L
Senat
Colegiul 1:
Ovidiu Marian PD-L
Colegiul 2:
Avram Craciun PSD-PC
Colegiul 3:
Constantin Traian Igas PD-L
ARGES
Camera Deputatilor
Colegiul 1:
Gheorghe Sorin Buta PD-L
Colegiul 2:
Gheorghe Mircea Draghici PSD-PC
Colegiul 3:
Ion Burnei PSD-PC
Colegiul 4:
Andi Sorin Pandele PD-L
Colegiul 5:
Filip Georgescu PSD-PC
Colegiul 6:
Costin Radu Vasilica PSD-PC
Colegiul 7:
Bogdan Niculescu-Duvaz PSD-PC
Colegiul 8:
Dominic Andrei Gerea PNL
Colegiul 9:
Cristian Boureanu PD-L
Senat
Colegiul 1:
Mircea Diaconu PNL
Colegiul 2:
Constantin Serban Valeca PSD-PC
Colegiul 3:
Constantin Tamaga PSD-PC
Colegiul 4:
Mircea Cinteza PD-L
BACAU
Camera Deputatilor
Colegiul 1:
Tudor Chiuariu PNL
Colegiul 2:
Adrian Popescu PD-L
Colegiul 3:
Ionel Palar PNL
Colegiul 4:
Gheorghe Antochi PSD-PC
Colegiul 5:
Mihai Banu PNL
Colegiul 6:
Valerian Vreme PD-L
Colegiul 7:
Vasile Gherasim PD-L
Colegiul 8:
Iulian Iancu PSD-PC
Colegiul 9:
Viorel Hrebenciuc PSD-PC
Colegiul 10:
Gabriel Petru Vlase PSD-PC
Senat
Colegiul 1:
Gabriel Berca PNL
Colegiul 2:
Vasile Nistor PD-L
Colegiul 3:
Catalin Radu Mardare PSD-PC
Colegiul 4:
Elena Mitrea PSD-PC
BIHOR
Camera Deputatilor
Colegiul 1:
Akos Derzsi UDMR
Colegiul 2:
Peter Lakatos UDMR
Colegiul 3:
Ana Lucia Varga PNL
Colegiul 4:
Nicolae Jolta PNL
Colegiul 5:
Stefan Seremi PD-L
Colegiul 6:
Sorin Ioan Roman PSD-PC
Colegiul 7:
Sonia Maria Draghici PSD-PC
Colegiul 8:
Maria Csilla Peto UDMR
Colegiul 9:
Octavian Bot PD-L
Senat
Colegiul 1:
Zoltan Attila Cseke UDMR
Colegiul 2:
Cornel Popa PNL
Colegiul 3:
Petru Filip PD-L
Colegiul 4:
Ioan Mang PSD-PC

Lucian Curelariu - Ziua foto

BISTRITA NASAUD
Camera Deputatilor
Colegiul 1:
Nelu Ioan Botis PD-L
Colegiul 2:
Radu Emil Moldovan PSD-PC
Colegiul 3:
Ioan Oltean PD-L
Colegiul 4:
Ioan Tintean PNL
Senat
Colegiul 1:
Ioan Zbarciu PD-L
Colegiul 2:
Nicolae Danut Prunea PSD-PC
BOTOSANI
Camera Deputatilor
Colegiul 1:
Neculai Rebenciuc PNL
Colegiul 2:
Andrei Dolineaschi PSD-PC
Colegiul 3:
Florin Turcanu PNL
Colegiul 4:
Stelica Strugaru Iacob PD-L
Colegiul 5:
Costica Macaleti PSD-PC
Colegiul 6:
Catalin Ovidiu Obuf Buhaianu PD-L
Senat
Colegiul 1:
Marcu Gheorghe PSD-PC
Colegiul 2:
Liviu Campanu PNL
Colegiul 3:
Dan Augustin Humelnicu PD-L

BRASOV
Camera Deputatilor
Colegiul 1:
Gheorghe Gabor PNL
Colegiul 2:
Constantin Nita PSD-PC
Colegiul 3:
Aurel Mihai Dontu PNL
Colegiul 4:
Gabriel Tita Nicolescu PSD-PC
Colegiul 5:
Gabriel Andronache PD-L
Colegiul 6:
Lilli Anna Farkas UDMR
Colegiul 7:
Florin Postolachi PD-L
Colegiul 8:
Gheorghe Ialomiteanu PD-L
Senat
Colegiul 1:
Iulian Marian Rasaliu PD-L
Colegiul 2:
Titus Corlatean PSD-PC
Colegiul 3:
Ioan Ghise PNL
Colegiul 4:
Florian Dumitru Staicu PD-L
BRAILA
Camera Deputatilor
Colegiul 1:
Diana Adriana Tusa PNL
Colegiul 2:
Eugen Badalan PD-L
Colegiul 3:
Viorel Balcan PSD-PC
Colegiul 4:
Mihai Tudose PSD-PC
Colegiul 5:
Cristian Rizea PSD-PC
Senat
Colegiul 1:
Ion Rotaru PSD-PC
Colegiul 2:
Sever Constantin Cibu PNL
BUZAU
Camera Deputatilor
Colegiul 1:
George Scutaru PNL
Colegiul 2:
Adrian Mocanu PSD-PC
Colegiul 3:
Titi Holban PNL
Colegiul 4:
Alecu Valeriu PD-L
Colegiul 5:
Marian Ghiveciu PSD-PC
Colegiul 6:
Carmen Moldovan PSD-PC
Colegiul 7:
Cezar Preda PD-L
Senat
Colegiul 1:
Viorel Constantinescu PD-L
Colegiul 2:
Marian Cristinel Bagiu PNL
Colegiul 3:
Ion Vasile PSD-PC
CARAS-SEVERIN
Camera Deputatilor
Colegiul 1:
Ioan Narcis Chisalita PSD-PC
Colegiul 2:
Gheorghe Hogea PD-L
Colegiul 3:
Ion Tabugan PNL
Colegiul 4:
Valentin Rusu PD-L
Colegiul 5:
Ion Mocioalca PSD-PC
Senat
Colegiul 1:
Gheorghe-Pavel Balan PSD-PC
Colegiul 2:
Iosif Secasan PD-L
CALARASI
Camera Deputatilor
Colegiul 1:
Eugen Nicolaescu PNL
Colegiul 2:
Ioan Damian PSD-PC
Colegiul 3:
Dan Motreanu PNL
Colegiul 4:
Stelian Fuia PD-L
Colegiul 5:
Dumitru Boabes PSD-PC
Senat
Colegiul 1:
Vasile Nedelcu PNL
Colegiul 2:
Constantin Dumitru PD-L
CLUJ
Camera Deputatilor
Colegiul 1:
Mircea Giurgiu PD-L
Colegiul 2:
Daniel Buda PD-L
Colegiul 3:
Petru Calian PD-L
Colegiul 4:
Adrian Gurzau PD-L
Colegiul 5:
Horea Uioreanu PNL
Colegiul 6:
Cornel Itu PSD-PC
Colegiul 7:
Vasile Soporan PSD-PC
Colegiul 8:
Virgil Pop PNL
Colegiul 9:
Palfi Mozes Zoltan UDMR
Colegiul 10:
Mate Andras Levente UDMR
Senat
Colegiul 1:
Mihail Hardau PD-L
Colegiul 2:
Serban Radulescu PD-L
Colegiul 3:
Marius Nicoara PNL
Colegiul 4:
Alexandru Cordos PSD-PC
CONSTANTA
Camera Deputatilor
Colegiul 1:
Gheorghe Dragomir PNL
Colegiul 2:
Mihai Lupu PNL
Colegiul 3:
Ileana-Cristina Dumitrache PSD-PC
Colegiul 4:
Constantin Chirila PD-L
Colegiul 5:
Iorgus Zanfir PD-L
Colegiul 6:
Eduard-Stelian Martin PSD-PC
Colegiul 7:
Radu-Matei Bratianu PSD-PC
Colegiul 8:
Manuela Mitrea PSD-PC
Colegiul 9:
Antonella Marinescu PSD-PC
Colegiul 10:
Maria Stavrositu PD-L
Senat
Colegiul 1:
Puiu Hasotti PNL
Colegiul 2:
Nicolae Moga PSD-PC
Colegiul 3:
Alexandru Mazare PSD-PC
Colegiul 4:
Mircea Marius Banias PD-L
COVASNA
Camera Deputatilor
Colegiul 1:
Edler Andras Gyorgy UDMR
Colegiul 2:
Marton Arpad UDMR
Colegiul 3:
Olosz Gergely UDMR
Colegiul 4:
Horia Grama PSD-PC
Senat
Colegiul 1:
Almos Albert UDMR
Colegiul 2:
Bokor Tiberiu UDMR
DAMBOVITA
Camera Deputatilor
Colegiul 1:
Gabriel Plaiasu PNL
Colegiul 2:
Gheorghe Ana PSD-PC
Colegiul 3:
Ion Stan PSD-PC
Colegiul 4:
Gheorghe Albu PD-L
Colegiul 5:
George Dumitru PD-L
Colegiul 6:
Ion Dumitru PSD-PC
Colegiul 7:
Bogdan Cantaragiu PD-L
Colegiul 8:
Iulian Vladu PD-L
Senat
Colegiul 1:
Adrian Tutuianu PSD-PC
Colegiul 2:
Mircea Andrei PD-L
Colegiul 3:
Valentin Calcan PD-L
DOLJ
Camera Deputatilor
Colegiul 1:
Mihai Surpateanu PD-L
Colegiul 2:
Constantin Dascalu PD-L
Colegiul 3:
Marian Stroe PNL
Colegiul 4:
Floretin Gust Balosin PSD-PC
Colegiul 5:
Petre Petrescu PSD-PC
Colegiul 6:
Claudiu Manda PSD-PC
Colegiul 7:
Mihai Voicu PNL
Colegiul 8:
Gelu Visan PD-L
Colegiul 9:
Valeriu Zgonea PSD-PC
Colegiul 10:
Ion Calin PSD-PC
Senat
Colegiul 1:
Radu Berceanu PD-L
Colegiul 2:
Tudor Udristoiu PD-L
Colegiul 3:
Olguta Lia Vasilescu PSD-PC
Colegiul 4:
Mario Oprea PNL
Colegiul 5:
Mircea Geoana PSD-PC
GALATI
Camera Deputatilor
Colegiul 1:
Victor Paul Dobre PNL
Colegiul 2:
Mircea Toader PD-L
Colegiul 3:
Carmen Axenie PD-L
Colegiul 4:
Viorel Stefan PSD-PC
Colegiul 5:
Dan Nica PSD-PC
Colegiul 6:
Florin Costin Paslaru PSD-PC
Colegiul 7:
Lucretia Rosca PSD-PC
Colegiul 8:
Bigdan Ciuca PSD-PC
Colegiul 9:
Mihail Boldea PD-L
Senat
Colegiul 1:
Laurentiu Chirvasuta PSD-PC
Colegiul 2:
Gheorghe Saghian PSD-PC
Colegiul 3:
Paul Ichim PNL
Colegiul 4:
Marius Necula PD-L
GIURGIU
Camera Deputatilor
Colegiul 1:
Madalin Voicu PSD-PC
Colegiul 2:
Victor Boiangiu PD-L
Colegiul 3:
Dan Pasat PNL
Colegiul 4:
Daniel Chitoiu PNL
Senat
Colegiul 1:
Cezar Magureanu PNL
Colegiul 2:
Vasile Mustatea PNL
GORJ
Camera Deputatilor
Colegiul 1:
Dan Ilie Morega - PNL
Colegiul 2:
Mugurel Surupaceanu - PSD-PC
Colegiul 3:
Cosmin Popescu - PD-L
Colegiul 4:
Constantin Militaru - PD-L
Colegiul 5:
Vasile Popeanga - PSD-PC
Colegiul 6:
Victor Ponta - PSD-PC
Senat
Colegiul 1:
Ion Ruset - PD-L
Colegiul 2:
Toni Grebla - PSD-PC
HARGHITA
Camera Deputatilor
Colegiul 1:
Korodi Attila - UDMR
Colegiul 2:
Kelemen Hunor - UDMR
Colegiul 3:
Antal Istvan - UDMR
Colegiul 4:
Pal Arpad - UDMR
Colegiul 5:
Mircea Dusa - PSD-PC
Senat
Colegiul 1:
Gyerko Laszlo - UDMR
Colegiul 2:
Verestoy Attila - UDMR
HUNEDOARA
Camera Deputatilor
Colegiul 1:
Laurentiu Nistor - PSD-PC
Colegiul 2:
Iosif-Veniamin Blaga - PD-L
Colegiul 3:
Ioan Timis - PNL
Colegiul 4:
Cornel Resmerita - PSD-PC
Colegiul 5:
Monica Iacob-Ridzi - PD-L
Colegiul 6:
Radu Tampau - PNL
Colegiul 7: Viorel Arion - PD-L
Senat
Colegiul 1:
Cosmin Nicula - PSD-PC
Colegiul 2:
Dorin Paran - PD-L
Colegiul 3:
Dan Radu Rusanu - PNL
IALOMITA
Camera Deputatilor
Colegiul 1:
Cristina Pocora - PNL
Colegiul 2:
Marian Neacsu - PSP-PC
Colegiul 3:
Dan Mircea Popescu - PSD-PC
Colegiul 4:
Tinel Gheorghe - PD-L
Senat
Colegiul 1:
Tudor Panturu - PD-L
Colegiul 2:
Mihaita Gaina - PSD-PC
IASI
Camera Deputatilor
Colegiul 1:
Luminita Iordache - PSD-PC
Colegiul 2:
Relu Fenechiu - PNL
Colegiul 3:
Petru Movila - PD-L
Colegiul 4:
Vasile Mocanu - PSD-PC
Colegiul 5:
Neculai Ratoi - PSD-PC
Colegiul 6:
Anghel Stanciu - PSD-PC
Colegiul 7:
Cristian Adomnitei - PNL
Colegiul 8:
Tudor Ciuhodaru - PSD-PC
Colegiul 9:
Daniel Oajdea - PD-L
Colegiul 10:
Teodor Spanu - PD-L
Colegiul 11:
Cristina Dobre - PNL
Colegiul 12:
Nicusor Paduraru - PD-L
Senat
Colegiul 1:
Varujan Vosganian - PNL
Colegiul 2:
Sorin Constantin Lazar - PSD-PC
Colegiul 3:
Florin Constantinescu - PSD-PC
Colegiul 4:
Mihaela Popa - PD-L
Colegiul 5:
Dumitru Oprea - PD-L
ILFOV
Camera Deputatilor
Colegiul 1:
Gabriel Oprea - PSD-PC
Colegiul 2:
Mircea Marin - PD-L
Colegiul 3:
Mihaela Sandru - PD-L
Colegiul 4:
Calin Popescu Tariceanu - PNL
Senat
Colegiul 1:
Anghel Iordanescu - PSD-PC
Colegiul 2:
Iulian Urban - PD-L
MARAMURES
Camera Deputatilor
Colegiul 1:
Gheorghe Zoicas - PSD-PC
Colegiul 2:
Catalin Chereches - PSD-PC
Colegiul 3:
Nicolae Bud - PD-L
Colegiul 4:
Doru Lese - PD-L
Colegiul 5:
Pavel Horj - PNL
Colegiul 6:
Beres Istvan - UDMR
Colegiul 7:
Vasile Berci - PNL
Senat
Colegiul 1:
Liviu Titus Pasca - PNL
Colegiul 2:
Sorin Bota - PSD-PC
Colegiul 3:
Gheorghe Mihai Barlea - PD-L
MEHEDINTI
Camera Deputatilor
Colegiul 1:
Cornel Ghita - PD-L
Colegiul 2:
Doinita Chircu - PD-L
Colegiul 3:
Viorel Palasca - PNL
Colegiul 4:
Eugen Nicolicea - PSD-PC
Senat
Colegiul 1:
Mihai Stanisoara - PD-L
Colegiul 2:
Petre Daea - PSD-PC
MURES
Camera Deputatilor
Colegiul 1:
Borbely Laszlo - UDMR
Colegiul 2:
Doru Opriscan - PD-L
Colegiul 3:
Kelemen Attila - UDMR
Colegiul 4:
Victor Socaciu - PSD-PC
Colegiul 5:
Kerekes Karoly - UDMR
Colegiul 6:
Toader Stroian - PD-L
Colegiul 7:
Ciprian Dobre - PNL
Colegiul 8:
Vasile Gheorghe Gliga - PSD-PC
Senat
Colegiul 1:
Gyorgy Frunda - UDMR
Colegiul 2:
Marko Bela - UDMR
Colegiul 3:
Petru Basa - PD-L
Colegiul 4:
Corneliu Grosu - PSD-PC
NEAMT
Camera Deputatilor
Colegiul 1:
Stelian Ghita-Eftemie - PD-L
Colegiul 2:
Mihaela Stoica - PD-L
Colegiul 3:
Culita Tarata - PSD-PC
Colegiul 4:
Marius Neculai - PD-L
Colegiul 5:
Ioan Munteanu - PSD-PC
Colegiul 6:
Victor Surdu - PSD-PC
Colegiul 7:
Marius Rogin - PD-L
Colegiul 8:
Emil Bostan - PNL
Senat
Colegiul 1:
Toader Mocanu - PD-L
Colegiul 2:
Ioan Chelaru - PSD-PC
Colegiul 3:
Ovidius Marcutianu - PNL
OLT
Camera Deputatilor
Colegiul 1:
Daniel Barbulescu - PD-L
Colegiul 2:
Nicolae Stan - PD-L
Colegiul 3:
Marin Bobes - PSD-PC
Colegiul 4:
Valeriu Steriu - PSD-PC
Colegiul 5:
Florin Iordache - PSD-PC
Colegiul 6:
Gigel Stirbu - PNL
Colegiul 7:
Doru Frunzulica - PSD-PC
Senat
Colegiul 1:
Mihai Nita - PD-L
Colegiul 2:
Ion Toma - PSD-PC
Colegiul 3:
Dan Sova Coman - PSD-PC
PRAHOVA
Camera Deputatilor
Colegiul 1:
Cristian Burlacu - PNL
Colegiul 2:
Florin Anghel - PD-L
Colegiul 3:
Gratiela Gavrilescu - PNL
Colegiul 4:
Marian Saniuta - PSD-PC
Colegiul 5:
Mihai Apostoloche - PSD-PC
Colegiul 6:
Razvan Turea - PSD-PC
Colegiul 7:
Adriana Saftoiu - PNL
Colegiul 8:
Adrian Nastase - PSD-PC
Colegiul 9:
George Ionescu - PD-L
Colegiul 10:
Sever Voinescu-Cotoi - PD-L
Colegiul 11:
Roberta Anastase - PD-L
Colegiul 12:
Andrei Sava - PD-L
Senat
Colegiul 1:
Georgica Severin - PD-L
Colegiul 2:
Iulian Badescu - PD-L
Colegiul 3:
Teodor Melescanu - PNL
Colegiul 4:
Sorin Chivu - PSD-PC
Colegiul 5:
Daniel Savu - PSD-PC
SATU MARE
Camera Deputatilor
Colegiul 1:
Gheorghe Ciocan - PSD-PC
Colegiul 2:
Ioan Holdis - PD-L
Colegiul 3:
Viorel Buda - PNL
Colegiul 4:
Varga Attila - UDMR
Colegiul 5:
Erdei Doloczki Istvan - UDMR
Senat
Colegiul 1:
Valer Marian - PSD-PC
Colegiul 2:
Gunthner Tibor - UDMR
SALAJ
Camera Deputatilor
Colegiul 1:
Lucian Bode - PD-L
Colegiul 2:
Seres Denes - UDMR
Colegiul 3:
Iuliu Nosa - PSD-PC
Colegiul 4:
Mirel Talos - PNL
Senat
Colegiul 1:
Fekete-Szabo Andras - UDMR
Colegiul 2:
Gheorghe Pop - PSD-PC
SIBIU
Camera Deputatilor
Colegiul 1:
Cornel Stirbet - PD-L
Colegiul 2:
Raluca Turcan - PD-L
Colegiul 3:
Gheorghe Roman - PD-L
Colegiul 4:
Ioan Cindrea - PSD-PC
Colegiul 5:
Silvestru Lup - PSD-PC
Colegiul 6:
Mircea Cazan - PNL
Senat
Colegiul 1:
Ion Ariton - PD-L
Colegiul 2:
Viorel Arcas - PSD-PC
Colegiul 3:
Minerva Boitan - PNL
SUCEAVA
Camera Deputatilor
Colegiul 1:
Sanda Ardeleanu - PD-L
Colegiul 2:
Ioan Balan - PD-L
Colegiul 3:
Eugen Uricec - PD-L
Colegiul 4:
Catalin Nechifor - PSD-PC
Colegiul 5:
Ioan Stan - PSD-PC
Colegiul 6:
Mircea Irimescu - PNL
Colegiul 7:
Gheorghe Coroama - PNL
Colegiul 8:
Eugen Bejinariu - PSD-PC
Colegiul 9:
Dumitru Pardau - PD-L
Colegiul 10:
Gabriel Gospodaru - PD-L
Senat
Colegiul 1:
Sorin Fodoreanu - PD-L
Colegiul 2:
Orest Onofrei - PD-L
Colegiul 3:
Gavril Marza - PSD-PC
Colegiul 4:
Tiberiu Prodan - PNL
TELEORMAN
Camera Deputatilor
Colegiul 1:
Robert Negoita - PSD-PC
Colegiul 2:
Nicolae Banicioiu - PSD-PC
Colegiul 3:
Adrian Badulescu - PD-L
Colegiul 4:
Adrian Florescu PD-L
Colegiul 5:
George Dumitrica - PNL
Colegiul 6:
Marin Almajanu - PNL
Senat
Colegiul 1:
Serban Mihailescu - PSD-PC
Colegiul 2:
Romeo Nicoara - PNL
Colegiul 3:
Alexandru Mocanu - PD-L
TIMIS
Camera Deputatilor
Colegiul 1:
Cristian Horia PNL
Colegiul 2:
Iosif Stefan Dragulescu PD-L
Colegiul 3:
Marius Cristinel Dugulescu PD-L
Colegiul 4:
Eugenia Maria Barna PSD-PC
Colegiul 5:
Alin Popoviciu PD-L
Colegiul 6:
Valeriu Tabara PD-L
Colegiul 7:
C-tin Sorin Stragea PSD-PC
Colegiul 8:
Claudiu Taga PNL
Colegiul 9:
Dorel Covaci PSD-PC
Colegiul 10:
Gheorghe Ciobanu PD-L
Senat
Colegiul 1:
Gheorghe David PD-L
Colegiul 2:
Nicolae Robu PNL
Colegiul 3:
Dorel Borza PD-L
Colegiul 4:
Ilie Sarbu PSD-PC
TULCEA
Camera Deputatilor
Colegiul 1:
Marian Avram PD-L
Colegiul 2:
Mihai Stroe PD-L
Colegiul 3:
Marius Octavian Popa PNL
Colegiul 4:
Horia Teodorescu PSD-PC
Senat
Colegiul 1:
Ion Bara PD-L
Colegiul 2:
Trifon Belacurencu PSD-PC
VASLUI
Camera Deputatilor
Colegiul 1:
Victor Cristea PSD-PC
Colegiul 2:
Dan Bordeianu PNL
Colegiul 3:
Dragos Iftime PD-L
Colegiul 4:
Adrian Solomon PSD-PC
Colegiul 5:
Viorel Carare PD-L
Colegiul 6:
Mihai Dan Marian PNL
Colegiul 7:
Marian Sarbu PSD-PC
Senat
Colegiul 1:
Doina Silistru PSD-PC
Colegiul 2:
Vasile Pintilie PD-L
Colegiul 3:
Cristian David PNL
VALCEA
Camera Deputatilor
Colegiul 1:
Sorin Stefan Zamfirescu PD-L
Colegiul 2:
Samuil Valcu PD-L
Colegiul 3:
Constantin Mazilu PSD-PC
Colegiul 4:
Vasile Bleotu PSD-PC
Colegiul 5:
Cristian Buican PNL
Colegiul 6:
Aurel Vladoiu PSD-PC
Senat
Colegiul 1:
Florian Laurentiu Coca PSD-PC
Colegiul 2:
Emilian Francu PNL
Colegiul 3:
Dorel Jurcan PD-L
VRANCEA
Camera Deputatilor
Colegiul 1:
Razvan Mustea Serban PD-L
Colegiul 2:
Angel Talvar PSD-PC
Colegiul 3:
Nini Sapunaru PNL
Colegiul 4:
Sorin Cristian Dumitrescu PSD-PC
Colegiul 5:
Alin Trasculescu PD-L
Colegiul 6:
Ciprian Nicolae Nica PSD-PC
Senat
Colegiul 1:
Sorina Placinta PD-L
Colegiul 2:
Miron Mitrea PSD-PC
BUCURESTI
Camera Deputatilor
Colegiul 1:
Bogdan Olteanu PNL
Colegiul 2:
Daniel Budurescu PNL
Colegiul 3:
Ludovic Orban
PNL
Colegiul 4:
Costica Canacheu PD-L
Colegiul 5:
Georgian Pop PSD-PC
Colegiul 6:
Rodica Nassar PSD-PC
Colegiul 7:
Florian Popa PSD-PC
Colegiul 8:
Brandusa Novac PD-L
Colegiul 9:
Theodor Paleologu PD-L
Colegiul 10:
Catalin Croitoru PD-L
Colegiul 11:
Sulfina Barbu PD-L
Colegiul 12:
Cristian Petrescu PD-L
Colegiul 13:
Daniel Pirpiliu PD-L
Colegiul 14:
Radu Zatreanu PD-L
Colegiul 15:
Silviu Prigoana PD-L
Colegiul 16:
Sergiu Andon PSD-PC
Colegiul 17:
Ruxadra Jipa PSD-PC
Colegiul 18:
Doina Burcau PSD-PC
Colegiul 19:
Daniela Popa PC
Colegiul 20:
Oana Niculescu-Mizil PSD-PC
Colegiul 21:
Dumitru Chirita PSD-PC
Colegiul 22:
Alina Gorghiu PNL
Colegiul 23:
Aurelia Vasile PSD-PC
Colegiul 24:
Daniel Geanta PD-L
Colegiul 25:
Elena Udrea PD-L
Colegiul 26:
Florea Damian PSD-PC
Colegiul 27:
Cornel Pieptea PNL
Colegiul 28:
Danut Liga PD-L
Senat
Colegiul 1:
Sergiu Nicolaescu PSD
Colegiul 2:
Crin Antonescu PNL
Colegiul 3:
Cristi Diaconescu PSD
Colegiul 4:
Anca Boagiu PD-L
Colegiul 5:
Vasile Blaga PD-L
Colegiul 6:
Cristian Radulescu PD-L
Colegiul 7:
Cristian Topescu PNL
Colegiul 8:
Dan Voiculescu PC
Colegiul 9:
Catalin Voicu PSD
Colegiul 10:
Ecaterina Andronescu PSD
Colegiul 11:
Radu F: Alexandru PD-L
Colegiul 12:
Gabriel Mutu PD-L
DIASPORA
Camera Deputatilor
Colegiul 1:
William Branza - PD-L
Colegiul 2:
Tudor Pantaru - PSD-PC
Colegiul 3:
Mircea Lubanovici - PD-L
Colegiul 4:
Koto Jozsef - UDMR
Senat
Colegiul 1:
Viorel Riceard Badea - PD-L
Colegiul 2:
Raymond Luca - PNL

Biografie - Traian Basescu

NUME: BASESCU
PRENUME: TRAIAN

Data si locul nasterii: 4 noiembrie 1951, orasul Basarabi, jud. Constanta
Starea civila: casatorit
Religia: ortodox
Nationalitatea: româna
Cetatenia: româna
Limbi straine: engleza

Studii:
• In 1976 a absolvit Institutul de Marina "Mircea cel Batrân", Facultatea de Navigatie, Sectia Comerciala
• In 1995 a absolvit Cursurile Avansate de Management în Industria Transportului Maritim ale Academiei Norvegiene, ca bursier al acestui stat

Activitatea profesionala:

• 1976-1981 Ofiter Maritim gradele III, II si I, pe nave de mare tonaj la NAVROM Constanta
• 1981-1987 Capitan de Cursa Lunga, Comandant al navelor: ARGES, CRISANA si BIRUINTA - Nava Amiral a Flotei Comerciale Române
• 1987-1989 Sef al Agentiei NAVROM din Anvers
• 1989-1990 Director General al Inspectoratului de Stat al Navigatiei Civile din Ministerul Transporturilor
• 1990-1991 Subsecretar de Stat - Seful Departamentului Transporturi Navale din Ministerul Transporturilor
• 1991-1992 Ministru, Ministerul Transporturilor
• 1992–1996 Deputat, Parlamentul României
• 1996–2000 Ministru, Ministerul Transporturilor în guvernele V.Ciorbea, R.Vasile si M.Isarescu
• 2000–decembrie 2004 Primar General al Municipiului Bucuresti
• 20 decembrie 2004 - prezent Presedinte al Romaniei

Activitatea politica:

• 1991-1992 Ministrul Transporturilor în Guvernele Roman si Stolojan
• 1992-1996 Deputat al Partidului Democrat si Vicepresedintele Comisiei de Industrie si Servicii a Camerei Deputatilor
• 1996 dupa demisia din Parlament si renuntarea la imunitatea parlamentara, Director Coordonator al campaniei electorale a D-lui Petre Roman
• din 1996 Deputat PD de Vaslui, Ministrul Transporturilor în Guvernele Ciorbea, Vasile, Isarescu
• 2000–2001 Presedinte al Organizatiei Partidului Democrat a Municipiului Bucuresti
• 2001–18 decembrie 2004 Presedintele Partidului Democrat
• 2003-18 decembrie 2004 Co-presedinte al Aliantei D.A.

Legea 370/2004 pentru alegerea Presedintelui Romaniei

(publicata in Monitorul Oficial nr. 887 din 29 septembrie 2004)

Parlamentul Romaniei adopta prezenta lege.

CAPITOLUL I
Dispozitii generale
Art. 1.
(1) Prezenta lege reglementeaza modul de organizare si desfasurare a alegerilor pentru Presedintele Romaniei.
(2) Presedintele Romaniei se alege prin vot universal, egal, direct, secret si liber exprimat, in conditiile prezentei legi.
(3) Alegatorul are dreptul la un singur vot, in fiecare tur de scrutin organizat pentru alegerea Presedintelui Romaniei, potrivit Art. 81 alin. (2) si (3)
din Constitutie.

Art. 2.
(1) In unitatile administrativ-teritoriale, operatiunile electorale pentru alegerea Presedintelui Romaniei se fac in circumscriptiile electorale si sectiile
de votare, sub conducerea si supravegherea birourilor electorale prevazute de Legea pentru alegerea Camerei Deputatilor si a Senatului, pe baza acelorasi
liste electorale.
(2) Curtea Constitutionala, potrivit Art. 146 lit. f) din Constitutie, vegheaza la respectarea, in intreaga tara, a prevederilor prezentei legi si confirma
rezultatele sufragiului.

Art. 3.
(1) La alegerile pentru Presedintele Romaniei se pot prezenta candidati propusi de partide politice sau aliante politice, constituite potrivit Legii partidelor
politice nr. 14/2003, precum si candidati independenti. Partidele si aliantele politice pot propune numai cate un singur candidat. Partidele membre ale
unei aliante politice, care propune un candidat, nu pot propune si candidati in mod separat.
(2) Candidaturile propuse de partidele si de aliantele politice, precum si candidaturile independente pot fi depuse numai daca sunt sustinute de cel putin
200.000 de alegatori. Un alegator poate sustine un singur candidat.

Art. 4.
(1) Data alegerilor se stabileste si se aduce la cunostinta publica de catre Guvern cu cel putin 45 de zile inainte de ziua votarii si pana la implinirea
a 5 zile de la data expirarii mandatului
Presedintelui in functie sau, dupa caz, de la data la care incepe sa curga termenul prevazut la Art. 97 alin. (2) din Constitutie.
(2) Alegerile au loc intr-o singura zi, care este numai duminica.

CAPITOLUL II
Organizarea si desfasurarea alegerilor

Sectiunea 1
Atributiile birourilor electorale
Art. 5.
Biroul Electoral Central are urmatoarele atributii:
a) vegheaza la actualizarea listelor electorale permanente, urmareste respectarea dispozitiilor legale privitoare la alegerea Presedintelui Romaniei pe
intreg teritoriul tarii si asigura aplicarea lor uniforma;
b) constata respectarea prevederilor prezentei legi pentru depunerea candidaturilor si inregistreaza candidaturile care indeplinesc aceste conditii; in
acest scop poate solicita Ministerului Public verificarea indeplinirii conditiilor prevazute la art.9 alin.(3);
c) comunica birourilor electorale de circumscriptie candidaturile inregistrate si le face cunoscute prin presa;
d) rezolva intampinarile la propria activitate si contestatiile trimise de birourile electorale de circumscriptie; solutiile date sunt definitive;
e) centralizeaza rezultatele alegerilor, constata candidatul ales si prezinta Curtii Constitutionale documentatia necesara validarii mandatului de Presedinte
al Romaniei;
f) indeplineste orice alte obligatii ce ii revin potrivit prezentei legi.

Art. 6.
Birourile electorale de circumscriptie au urmatoarele atributii:
a) fac publicatiile si afisarile prevazute de lege, in termen de 5 zile de la primirea comunicarii privind candidaturile inregistrate la Biroul Electoral
Central;
b) rezolva intampinarile referitoare la propria activitate si contestatiile cu privire la operatiunile birourilor electorale ale sectiilor de votare;
c) distribuie birourilor electorale ale sectiilor de votare buletinele de vot, stampile de control si stampile cu mentiunea "Votat";
d) centralizeaza rezultatul alegerilor pentru circumscriptia electorala si inainteaza Biroului Electoral Central procesele-verbale cuprinzand aceste rezultate,
precum si intampinarile, contestatiile si
procesele-verbale primite de la birourile electorale ale sectiilor de votare;
e) indeplinesc orice alte obligatii prevazute de lege in sarcina lor.

Art. 7.
Birourile electorale ale sectiilor de votare indeplinesc, in mod corespunzator, atributiile ce le revin, potrivit legii, pentru alegerea Camerei Deputatilor
si a Senatului.

Art. 8.
Birourile electorale lucreaza si iau hotarari cu votul majoritatii membrilor prezenti.

Sectiunea a 2-a
Candidaturile
Art. 9.
(1) Propunerile de candidati pentru alegerea Presedintelui Romaniei se depun la Biroul Electoral Central, cel mai tarziu cu 30 de zile inainte de data alegerilor.
(2) Propunerile se fac in scris si vor fi primite numai daca:
a) sunt semnate de conducerea partidului sau a aliantei politice ori de conducerile acestora, care au propus candidatul sau, dupa caz, de candidatul independent;
b) cuprind prenumele si numele, locul si data nasterii, starea civila, domiciliul, studiile, ocupatia si profesia candidatului si precizarea ca indeplineste
conditiile prevazute de lege pentru a candida;
c) sunt insotite de declaratia de acceptare a candidaturii, scrisa, semnata si datata de candidat, de declaratia de avere, de o declaratie autentica, pe
propria raspundere, potrivit legii penale, privind
apartenenta sau neapartenenta ca agent sau colaborator al organelor de securitate, ca politie politica, precum si de lista sau listele sustinatorilor, al
caror numar nu poate fi mai mic de 200.000 de alegatori.
(3) Lista sustinatorilor este un act public, sub sanctiunea prevazuta de Art. 292 din Codul penal. Lista sau listele sustinatorilor trebuie sa cuprinda
data alegerilor, prenumele si numele candidatului, precum si prenumele si numele, data nasterii, adresa, denumirea, seria si numarul actului de identitate
si semnatura alegatorilor care sustin candidatura. In finalul listei persoana care a intocmit-o este obligata sa faca o declaratie pe propria raspundere
prin care sa ateste veridicitatea semnaturilor sustinatorilor. Modelul listei sustinatorilor si al declaratiei pe propria raspundere sunt prevazute in
anexa nr.1 .

(4) Propunerea de candidatura se depune si se inregistreaza la Biroul Electoral Central in 4 exemplare, un exemplar original si 3 copii. Exemplarul original
si o copie se pastreaza la Biroul Electoral Central, un altul se inainteaza la Curtea Constitutionala, iar al patrulea, certificat de presedintele Biroului
Electoral Central, se restituie depunatorului.

Art. 10.
Nu pot candida persoanele care, la data depunerii candidaturii, nu indeplinesc conditiile prevazute la Art. 37 din Constitutie pentru a fi alese sau care
au fost alese anterior, de doua ori, ca Presedinte al Romaniei.

Art. 11.
(1) Biroul Electoral Central aduce la cunostinta publica, prin presa, si afiseaza, la sediul sau, propunerile de candidati pe care le-a primit, in termen
de 24 de ore de la inregistrare.
(2) Pana la 20 zile inainte de data alegerilor, candidatul, partidele politice, aliantele politice si cetatenii pot contesta inregistrarea sau neinregistrarea
candidaturii. Contestatia se depune la Biroul Electoral Central, care o inainteaza impreuna cu dosarul candidaturii, in termen de 24 de ore, spre solutionare,
Curtii Constitutionale.
(3) Curtea Constitutionala solutioneaza contestatia in termen de 48 de ore de la inregistrare. Solutia este definitiva si se publica in Monitorul Oficial
al Romaniei, Partea I.
(4) A doua zi dupa expirarea termenului de solutionare a contestatiilor, prevazut la alin. (3), Biroul Electoral Central comunica birourilor electorale
de circumscriptie candidaturile definitive inregistrate, in ordinea in care au fost depuse.
Sectiunea a 3-a
Buletinele de vot
Art. 12.
(1) Buletinele de vot se tiparesc potrivit modelului prevazut in
anexa nr.2 .

(2) Dimensiunile buletinului de vot se stabilesc de Biroul Electoral Central, tinand seama de numarul candidatilor si de spatiul necesar pentru imprimarea
lor, si se transmit birourilor electorale de circumscriptie o data cu comunicarea candidaturilor.
(3) Imprimarea buletinelor de vot se asigura de birourile electorale de circumscriptie prin intermediul prefectilor, cu respectarea prevederilor legale
referitoare la imprimarea buletinelor de vot pentru
alegerea Camerei Deputatilor si a Senatului, care se aplica in mod corespunzator. Prefectii raspund ca toate buletinele de vot necesare sa fie imprimate
cu cel putin 3 zile inainte de data alegerilor.
(4) Inscrierea candidatilor pe buletinul de vot se face in ordinea depunerii candidaturilor.

Art. 13.
(1) Semnele electorale se declara la Biroul Electoral Central o data cu depunerea candidaturii.
(2) Daca alegerile pentru Presedintele Romaniei au loc concomitent cu cele pentru Camera Deputatilor si Senat, se vor utiliza numai semnele electorale stabilite
in cadrul alegerilor pentru cele doua Camere. Daca alegerile pentru Presedintele Romaniei au loc la o data diferita, se vor utiliza numai semnele electorale
stabilite in cadrul ultimelor alegeri pentru Camera Deputatilor si Senat. In cazul partidelor politice sau al aliantelor politice care nu au participat
la aceste alegeri, se aplica prevederile legii pentru alegerea Camerei Deputatilor si a Senatului referitoare la semnele electorale si denumiri.

Art. 14.
Prevederile legale pentru alegerea Camerei Deputatilor si a Senatului referitoare la stampilele sectiilor de votare si la predarea, distribuirea si afisarea
buletinelor de vot sau eliberarea unor buletine vizate si anulate se aplica si pentru alegerile privind Presedintele Romaniei.

Sectiunea a 4-a
Campania electorala si desfasurarea alegerilor
Art. 15.
(1) Campania electorala si desfasurarea alegerilor pentru Presedintele Romaniei se fac potrivit dispozitiilor legale privind alegerea Camerei Deputatilor
si a Senatului, cu exceptiile prevazute in prezenta sectiune.
(2) Presedintele in functie poate participa la campania prezidentiala a partidului politic sau a aliantei politice care l-a propus sau ii sustine candidatura,
potrivit art.9.

Art. 16.
(1) Pentru candidatii la alegerea Presedintelui Romaniei, accesul la serviciile publice la radio si televiziune este egal si gratuit.
(2) Orarul pentru campania electorala si repartizarea timpilor de antena pentru accesul egal si gratuit al candidatilor la serviciile publice de radio si
televiziune se fac, dupa incheierea perioadei de depunere a candidaturilor, de birourile permanente reunite ale celor doua Camere ale Parlamentului, impreuna
cu reprezentantii serviciilor publice de radio si televiziune si cu participarea candidatilor.
(3) Daca alegerile pentru Presedintele Romaniei au loc concomitent cu cele pentru Camera Deputatilor si Senat, se vor avea in vedere si orarul si repartizarea
timpilor de antena pentru campania electorala privind alegerea celor doua Camere.

Art. 17.
Impotriva solutiei date de biroul electoral de circumscriptie la plangerile ce ii sunt adresate cu privire la impiedicarea unui partid sau a unei aliante
politice ori a unui candidat de a-si desfasura campania electorala, contestatiile se solutioneaza de Curtea Constitutionala, in termen de 3 zile de la
sesizare.

Art. 18.
(1) Daca alegerile pentru Presedintele Romaniei au loc concomitent cu cele pentru Camera Deputatilor si Senat, persoanele acreditate sa asiste la efectuarea
operatiunilor electorale pentru alegerea deputatilor si senatorilor pot asista si la efectuarea celor pentru alegerea Presedintelui Romaniei.
(2) In cazul in care alegerile pentru Presedintele Romaniei au loc la o data diferita, acreditarea pentru a asista la operatiunile electorale a delegatilor
presei, cinematografiei, radioului si televiziunii, romane
sau straine, a organizatiilor neguvernamentale care au ca principal obiect de activitate apararea drepturilor fundamentale ale omului ori a observatorilor
externi care solicita aceasta se face de catre Biroul Electoral Central.
(3) In situatia prevazuta la alin. (2), partidele si aliantele politice care au propus candidati vor putea desemna cate un singur delegat, pentru fiecare
sectie de votare si birou electoral de circumscriptie, care sa asiste la efectuarea operatiunilor electorale. Desemnarea se face prin comunicarea prenumelui,
numelui si domiciliului reprezentantului, sub semnatura conducerii partidului sau aliantei politice. Daca mai multe partide sau aliante politice au propus
acelasi candidat, ele pot desemna
numai un reprezentant comun.

Art. 19.
(1) Alegatorul va vota aplicand stampila cu mentiunea "Votat" inauntrul patrulaterului care cuprinde prenumele si numele candidatului pe care il voteaza.
(2) Daca alegerile pentru Presedintele Romaniei au loc concomitent cu cele pentru Camera Deputatilor si Senat, dupa exprimarea votului se va aplica stampila
cu mentiunea "Votat" pe cartea
de alegator pe un singur numar de scrutin.
(3) Daca alegerile pentru Presedintele Romaniei au loc la o data diferita de cele pentru Camera Deputatilor si Senat, dupa exprimarea votului stampila se
aplica pe cartea de alegator la numarul de scrutin adus la cunostinta publica de Guvern o data cu data votarii.
(4) La al doilea tur de scrutin, stampila se aplica la numarul de scrutin care urmeaza.

CAPITOLUL III
Stabilirea rezultatului alegerilor
Art. 20.
(1) Operatiunile electorale pentru constatarea rezultatelor votarii la sectiile de votare, contestatiile si intampinarile cu privire la operatiunile de
votare si de deschidere a urnelor se fac cu respectarea prevederilor legale privind alegerea Camerei Deputatilor si a Senatului.
(2) Rezultatul votarii la sectia de votare se consemneaza intr-un tabel.
(3) Candidatii la alegerile pentru Parlament din partea partidelor politice care au propus si candidati pentru alegerea Presedintelui Romaniei au dreptul
sa intocmeasca si ei un tabel. Daca alegerile pentru cele doua Camere si pentru Presedintele Romaniei nu au loc concomitent, acest drept revine delegatilor
partidelor politice care au propus candidatii in alegerile pentru Presedintele Romaniei.
(4) Tabelele vor cuprinde voturile nule, prenumele si numele candidatilor si voturile valabil exprimate pentru fiecare candidat.

Art. 21.
(1) Dupa deschiderea urnelor si numararea voturilor, presedintele biroului sectiei de votare incheie un proces-verbal in 3 exemplare, care va cuprinde:
a) numarul alegatorilor, potrivit listelor electorale permanente;
b) numarul alegatorilor care s-au prezentat la urne; defalcarea acestui numar in functie de alegatorii de pe lista permanenta si de pe cea speciala;
c) numarul total al voturilor valabil exprimate;
d) numarul voturilor nule;
e) numarul voturilor valabil exprimate pentru fiecare candidat;
f) expunerea, pe scurt, a intampinarilor si contestatiilor si a modului lor de solutionare, precum si a contestatiilor inaintate spre solutionare biroului
electoral de circumscriptie;
g) numarul total al buletinelor de vot neintrebuintate si anulate.
(2) Procesele-verbale se semneaza de presedinte si de membrii biroului. Un exemplar al procesului-verbal se afiseaza, la loc vizibil, la sediul biroului
electoral al sectiei de votare.
(3) Membrilor birourilor electorale ale sectiilor de votare li se elibereaza, la cerere, o copie certificata de catre toti cei care au semnat originalul;
cererea trebuie formulata inainte de intocmirea
procesului-verbal.
(4) Lipsa semnaturii unor membri ai biroului sectiei de votare nu influenteaza asupra valabilitatii procesului-verbal. Presedintele va mentiona motivele
care au impiedicat semnarea.
(5) Procesele-verbale, impreuna cu toate contestatiile privitoare la operatiunile electorale ale sectiei de votare, precum si cu buletinele de vot nule
si cele contestate vor alcatui un dosar care, sigilat si stampilat, se va inainta biroului electoral de circumscriptie, de presedintele biroului
electoral al sectiei de votare si membrii biroului, cu paza militara, in cel mult 24 de ore.
(6) In termen de 24 de ore de la primirea dosarului, biroul electoral de circumscriptie va trimite unul din exemplarele procesului-verbal la tribunalul
in a carei raza teritoriala este circumscriptia electorala; candidatii sau partidele si aliantele politice care i-au propus pot obtine copii legalizate
de pe acest exemplar.

Art. 22.
(1) Dupa primirea proceselor-verbale de la toate birourile electorale ale sectiilor de votare si dupa solutionarea contestatiilor si intampinarilor primite,
biroul electoral de circumscriptie incheie un proces-verbal, care va cuprinde:
a) numarul alegatorilor din circumscriptia electorala, potrivit listelor electorale permanente;
b) numarul total al alegatorilor ce s-au prezentat la urne; defalcarea acestui numar de pe listele permanente si de pe cele speciale;
c) numarul total al voturilor valabil exprimate;
d) numarul voturilor nule;
e) numarul voturilor valabil exprimate pentru fiecare candidat in cadrul circumscriptiei electorale;
f) expunerea, pe scurt, a intampinarilor, contestatiilor si hotararilor luate de biroul electoral de circumscriptie;
g) numarul total al buletinelor de vot neintrebuintate si anulate.
(2) Prevederile Art. 21 alin. (2) si (4) se aplica in mod corespunzator.
(3) Procesul-verbal, impreuna cu intampinarile, contestatiile si procesele-verbale primite de la birourile electorale ale sectiilor de votare, formand un
dosar, incheiat, sigilat si semnat de membrii biroului electoral, se inainteaza, cu paza militara, la Biroul Electoral Central, in cel mult 48 de ore de
la primirea ultimului proces-verbal al birourilor electorale ale sectiilor de votare.

Art. 23.
(1) Biroul Electoral Central rezolva intampinarile si contestatiile depuse, deciziile date fiind definitive, dupa care incheie un proces-verbal cuprinzand:
a) numarul total al alegatorilor, potrivit listelor electorale ale localitatilor unde isi au domiciliul alegatorii;
b) numarul total al alegatorilor care s-au prezentat la urne;
c) numarul total al voturilor nule;
d) numarul total al voturilor valabil exprimate, pe intreaga tara, pentru fiecare candidat si constatarea indeplinirii conditiilor prevazute la Art. 81
din Constitutie; in situatia in care aceste conditii nu sunt intrunite, prenumele si numele candidatilor care vor participa la al doilea tur de scrutin;
e) centralizarea rezultatelor celui de-al doilea tur, potrivit prevederilor de la lit. a) - d), care se aplica in mod corespunzator, prenumele si numele
candidatului a carui alegere a fost constatata;
f) modul de solutionare a contestatiilor si intampinarilor primite.
(2) Prevederile Art. 21 alin. (2) si (4) se aplica in mod corespunzator.
(3) Procesul-verbal, pentru fiecare tur de scrutin, impreuna cu dosarele birourilor electorale de circumscriptie, primite potrivit Art. 22 alin. (3), se
inainteaza, cu paza militara, la Curtea Constitutionala, in termen de 24 de ore de la inregistrarea ultimului dosar.

Art. 24.
(1) Curtea Constitutionala anuleaza alegerile in cazul in care votarea si stabilirea rezultatelor au avut loc prin frauda de natura sa modifice atribuirea
mandatului sau, dupa caz, ordinea candidatilor care pot participa la al doilea tur de scrutin. In aceasta situatie, Curtea va dispune repetarea turului
de scrutin in a doua duminica de la data anularii alegerilor.
(2) Cererea de anulare a alegerilor se poate face de partidele si candidatii care au participat la alegeri, in termen de cel mult 3 zile de la inchiderea
votarii; cererea trebuie motivata si insotita de dovezile pe care se intemeiaza.
(3) Cererea poate fi admisa numai daca cel care a sesizat nu este implicat in producerea fraudei.
(4) Solutionarea cererii de catre Curtea Constitutionala se face pana la data prevazuta de lege pentru aducerea la cunostinta publica a rezultatului alegerilor.

Art. 25.
(1) Curtea Constitutionala publica rezultatul alegerilor in presa si in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, pentru fiecare tur de scrutin si valideaza
rezultatul alegerilor pentru presedintele
ales.
(2) Actul de validare se intocmeste in 3 exemplare, din care unul ramane la Curtea Constitutionala, unul se prezinta Parlamentului pentru depunerea juramantului
prevazut la Art. 82 alin. (2) din Constitutie, iar al treilea se inmaneaza candidatului ales.

Art. 26.
(1) Al doilea tur de scrutin are loc in conditiile prevazute la Art. 81 alin. (3) din Constitutie, la doua saptamani de la primul tur de scrutin, in aceleasi
sectii de votare si circumscriptii electorale, sub conducerea operatiunilor electorale de catre aceleasi birouri electorale si pe baza acelorasi liste
de alegatori de la primul tur.
(2) In al doilea tur de scrutin participa primii doi candidati care au obtinut cel mai mare numar de voturi, valabil exprimate pe intreaga tara la primul
tur. Confirmarea acestui numar se face de Curtea
Constitutionala in termen de 24 de ore de la primirea proceselor-verbale prevazute la Art. 23 alin. (3), prin aducerea la cunostinta publica a prenumelui
si numelui celor doi candidati care vor participa la cel de-al doilea tur de scrutin si a zilei votarii stabilite potrivit alin. (1).
(3) Campania electorala pentru al doilea tur de scrutin incepe de la data cand s-a adus la cunostinta publica ziua votarii.
(4) In termen de 2 zile de la deschiderea campaniei electorale se vor stabili orarul pentru desfasurarea acesteia la serviciile publice de radio si televiziune
si repartizarea timpilor de antena, potrivit Art. 16, care se aplica in mod corespunzator.
(5) Persoanele acreditate sa asiste la efectuarea operatiunilor electorale la primul tur de scrutin sunt de drept acreditate sa asiste la efectuarea acestor
operatiuni si la al doilea tur de scrutin.

CAPITOLUL IV
Dispozitii tranzitorii si finale
Art. 27.
Sanctiunile contraventionale si pedepsele, prevazute de lege pentru incalcarea dispozitiilor legale privind alegerea Camerei Deputatilor si a Senatului,
se aplica si in ceea ce priveste incalcarea
dispozitiilor legale corespunzatoare privind alegerea Presedintelui Romaniei.

Art. 28.
Prevederile legale pentru alegerea Camerei Deputatilor si a Senatului referitoare la suportarea cheltuielilor electorale, taxa de timbru, oficiile electorale,
sprijinirea de catre Guvern a activitatii birourilor electorale si a oficiilor electorale, materiale utilizate in procesul electoral, actul de identitate
si cartea de alegator, precum si la judecarea de catre instante a intampinarilor, a contestatiilor si a oricaror altor cereri se aplica si in ceea ce priveste
alegerile pentru Presedintele Romaniei.

Art. 29.
Anexele nr.1 si 2 fac parte integranta din prezenta lege. (
anexa nr.1 ,
anexa nr.2 )

Art. 30.
(1) Alegerile din anul 2004 pentru Presedintele Romaniei vor avea loc o data cu cele pentru alegerea Camerei Deputatilor si a Senatului.
(2) Data alegerilor si durata campaniei electorale din anul 2004 pentru Presedintele Romaniei se stabilesc prin lege.

Art. 31.
La data intrarii in vigoare a prezentei legi, Legea nr.69/1992 pentru alegerea Presedintelui Romaniei, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea
I, nr.164 din 16 iulie 1992, cu modificarile si completarile ulterioare, se abroga.

Aceasta lege a fost adoptata de Parlamentul Romaniei, cu respectarea prevederilor articolului 75 si ale articolului 76 alineatul (1) din Constitutia Romaniei,
republicata.

PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR
Valer Dorneanu

PRESEDINTELE SENATULUI
Nicolae Vacaroiu